Raspunde politicos unui recruiter: ghid practic pentru incepatori

Recrutarea este acea ramura din fizica cuantica, in care trebuiesc potrivite cerintele scrise adesea in sila de manageri si recruiter, cu profilul muncitoresc al cuiva. Scris cu la fel de multa lene, de multe ori. Pentru ca ambele parti gandesc adesea la modul “Da-l dracu de recruiter/candidat, daca e curios intreaba”

Asa au aparut si “senior recruiterii” pe Linkedin care pun posturi cu “caut programator front end, da-mi mesaj”. Si nu le da nimeni, sau doar Vasile, care a facut un curs de HTML intre doua desiuni la o facultate umanista si o bauta in camin. Da’ este senior front end developer, da?

Apropo de Linkedin si de munca de recruiter, mi-a aratat un amic ieri aceasta capodopera de PR postata de mai multa lume din bransa:

recruiter recrutare
Cum sa te porti cu un recruiter

Deci nenea / tanti recruiter te adauga in retea cu clasicul mesaj ” Am un job pentru tine de facut x, esti interesat?”. Tu dai accept si incepe baletul. Ai un job description? E remote sau nu? Cat e bugetul? Cine e clientul? Cate interviuri? Pentru ca undeva, exista o lege care da intre 5 si 10 ani de inchisoare unui recruiter, daca spune astea de la inceput. Nu are farmec daca nu il interoghezi tu!

Apropo, daca incepe cu bugetul nu e fix, e in functie de aptitudini si fazele lunii, in 90% sunt saraci si n-are sens. Sau zgarciti, aceleasi lucru. Mai sunt exceptii cand chiar platesc mai mult daca esti un meserias, dar sunt rare. Nimeni nu se duce la sef si zice “Boss am nevoie de un om, nu trebuie sa calculez si sa aprobi un buget nu?” E drept ca uneori nu-l spun recruiterului ( da, atat de zgarciti sunt ) dar asta e doar un motiv sa eviti respectivii, vor sa plateasca in pufuleti.

Revenind la normele din poza de mai sus, urmatorul pas este sa “ii recomanzi sa pastrati legatura”. Ca desi e recruiter, el nu intelege ca e bine sa ai oameni in retea, care nu vor un job acu da poate vor in 3 luni. Trebuie sa ii desenezi tu. Si mi-a placut aia cu recomanzi. Suna asa, usor amenintator…

Apoi neaparat, dar neaparat, iti suni toti prietenii sa vezi daca-s interesati si ii faci un short list cu recomandari, ca asa scrie acolo. Pai daca si-a pierdut timpul cu tine, si esti nevrednic de jobul propus, nu e normal sa dai ceva la schimb?

Acum, inainte sa va apuce sacra manie si sa ma intrebati daca stiu cat de greu e sa recrutezi in ziua de azi, respirati adanc. Fac recrutari remote din 2011. Adica nu-i chemam jumatate de oras sa citim CV-ul impreuna, cum se facea pana anul trecut pe plaiurile mioritice, da? Si nici nu spuneam superior, “Eu trebuie sa vad candidatul, sa interactionam, sa simt chimia!” cum isi justificau unii incompetenta. De parca urma sa lucrezi cu recruiterul zilnic!

Si chiar asa, te cam plimbau degeaba, imi aduc aminte de ultimul interviu de la Lugera prin 2012. Aveau ceva sediu inghesuit prin centrul mirificei capitale. Si mi-au promis cu cerul si pamantul ca ma suna “pana vineri, cel tarziu!” Stiu, aveti dreptate, e vina mea aici ca nu am intrebat si in ce an.

Nu ca Lugera sunt singurii care faceau asta, cam toti o practica inca. Si na, nu o sa stai sa suni toti candidatii, e ok, dar macar spune “daca mergem mai departe te cautam”. Si aia este. Eu asa spun si incerc sa preciez si o limita de timp, sa stie omul ca daca nu il caut pana vineri, am ales alt candidat. Niciodata nu am inteles de ce e asa mare filosofie. Mai nou am vazut ca se practica si in freelancing, din pacate.

Cum nu am inteles nici candidatii ce plang pe Linkedin ca nu li s-a spus de ce-s respinsi. Uite, va spun eu acum marele secret: a fost altul care vroia mai putin, care stia mai multe, care era pila cuiva, sau nu le-a placut mutra ta. Sau un mix intre ele. Cam astea-s motivele de baza, restul e poezie. Nu ca o sa-ti spuna cineva vreodata astea, verde in fata. Daca-ti scriau un “Multumesc dar am decis sa continuam cu alti candidati” era mai bine?

Exista, slava Domului! si recruiteri care nu fac tampeniile astea, stiu destui. Si nu merita sa fie blamati la gramada cu restul, dar tristul adevar este ca multi sunt pe coordonatele de mai sus. Iar asta e nasol si pentru ei si pentru candidati.

Si un ultim lucru de lamurit pentru cei cu “Asa e in Romania dom’le, afara e vis! Aici nu merge nimic! ” Nope, deloc. Asa este peste tot, se vede ca nu v-a cautat nimeni din “afara” ala atat de mistic si perfect! Sau ai avut un noroc care nu se va repeta prea des.

Dar recrutarea este un domeniu al multor mistere, despre care vom mai discuta.

(Visited 3,398 times, 1 visits today)

6 Comments

  1. T 29/03/2021 at 10:47

    2 cazuri mai speciale:
    1. outsourcer-ul (pentru ca mai nou nu prea mai face nimeni produs in .ro … glumesc 🙂 ) imi zice in interviul tehnic ca totul ok, hr-ul de la primul call afla ce salariu doresc si apoi primesc raspuns ca clientul nu isi permite suma (pe care eu o apreciez la cel putin 1,5 * net-ul meu )
    2. hr-ul zice ca salariu ok, tehnicul zice ca e totul ok, clientul se trezeste ca fix 1 una din alea 10 tehnologii cu care nu am lucrat este esentiala pentru el (alelalte erau si ele esentiale dar daca lipseste una e nasol …. si mai nou trebuie sa stii cel putin 20 tehnologii in devops ~ ca despre asta discutam ~ ca sa acoperi cerintele unui client)

    ambele cazuri sunt probleme de HR care nu isi face treaba: ori nu stie ce se vrea ori nu stie pe cati bani se vrea. Astea trebuie lamurite la primul call.

    ce pot sa zic este ca incep sa refuz deja sa mai discut cu firme din romania … accept doar full remote si doar din afara.

    Reply
    1. Sebastian 29/03/2021 at 10:50

      Stiu ce spui, din cauza asta am cautat si eu ceva afara, initial. Acum sunt firme ok si pe aici, dar e drept ca nu ploua cu ele.

      Reply
  2. Bogdan 29/03/2021 at 15:34

    Genial articol!

    Reply
  3. Lorin 30/03/2021 at 23:08

    Foarte tare articolul! Abia astept sa il citesc pe urmatorul! Mult succes!

    Reply
    1. Sebastian 30/03/2021 at 23:09

      merci merci, or sa tot fie 🙂

      Reply

Leave A Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *