Zona de confort – minciuna preferata a “mentorilor” someri

Trebuie sa iesi din zona de confort! Sa ai curaj sa o lasi in urma! Sa treci mai departe catre noi si marete orizonturi! Sa-ti faci viata un antrenament in Legiunea Straina, ca sa ajungi la un absolut al potentialului tau. Si alte tampenii pe care toti le vedem pe la asa zisii coachi si mentori.

Adica fix la cei ce nu vor sa puna mana sa invete sa faca ceva util si troleaza la greu pe unde apuca in speranta ca gasesc niste fraieri sa le dea bani. Sau sa ii invite la TEDx, visul oricarui somer! Pentru ca lor, traind asa, li se pare ca nu au o zona de confort. Si fiecare noua idee despre cum sa faca nimic este o evolutie in cariera lor.

Pai stimati mentori, ideea este taman invers. Muncim sa ne facem o zona de confort in care sa stam linistiti si sa ne bucuram de viata. Ca o pisica pe gard la soare. Nu e totul asa un mars fortat spre un apogeu de care voi oricum habar nu aveti. Ca ati vazut succes profesional doar in filme si pe Linkedin. Nu e musai sa faci ulcer pentru a ajunge undeva.

Am avut partea mea de joburi nasoale: receptioner la o sala de sport, analist credite date cu buletinul intr-un bloc sordid de prin Eroilor, tester de jocuri, etc.( Da, testarea de jocuri e super plictisitoare si enervanta, aproape ca am crezut in Dumnezeu cand am scapat dupa 3 luni de acolo, catre un job mai bun.) Am facut ocazional overtime, cel mai mult la Ubisoft ( aviz amatorilor ) cu stat pana la 3 am cateva zile inainte de lansarile importante. De cand fac freelancing am lucrat si seara pana la 12-1 cu clientii din California. Si am avut prea multe proiecte uneori lucram si 15h pe zi, am invatat cum sa nu mai fac asta, intre timp.

Deci nu a fost totul lapte si miere, da? Au fost perioade de eforturi, perioade de cautari, de invatat initial project apoi product management si niste recrutare. Dar nu e ca si cum m-am dus in munti abandonandu-mi familia, sa ma antrenez ca Van Damme in filmele alea. Sau ca am tinut post negru cu rugaciuni zilnice. Asta cu iesi din zona de confort este produsul unor minti goale. Pentru ei asimilarea de noi cunostiinte este un proces dureros si lor li se pare sfarsitul lumii sa invete ceva nou. Trebuie facut cu chinuri!

Anul trecut am avut cateva luni de pauza, imi murise proiectul de covid, si toti erau cu bugetele on hold.  Coachii cu cu zona de confort urlau ca pandemia e o binecuvantare pentru dezvoltarea personala!  Sa vezi 5 cursuri pe Udemy zilnic si sa inveti 3 skilluri noi pe saptamana. Asta am facut si eu! Am iesit din zona de confort din Bucuresti si am umplut masina bine, de tineam cu coada aspiratorului monitorul si sticla aia de Purcari:

Si nu ne-am oprit pana in Parang unde am inchiriat o cabana geniala, pe la 800 de metri altitudine, cu, internet, terasa, balcon, leagan, tone de lemne si vreo 3 gratare. Si da-i si plimba-te, baga BBQ-uri cu prietenii veniti in vizita sau cu localnicii foarte sociabili, mergi pe munte si rupe PS4-ul in doua! Si ca prin minune s-a facut si acolo zona de confort, desi martor mi-e Arafat  Dumnezeu ca am incercat! N-am invatat nimic spre rusinea mea, nu am trait nicio experienta care sa ma duca pe culmile carierei, dar a fost o vacanta geniala.

zona de confort

Asa ca lasati voi coachii cu teoriile lor subrede sa vorbeasca despre probleme inexistente pe care doar ei si celebra zona de confort lipsa le rezolva si vedeti-va de treaba. Se poate merge mai departe si invata fara sa fie cu chinuri si fara sa strabateti planeta in cautarea cunoasterii. E bine sa te retragi la munte daca lucrezi ca freelancer si sa imbini utilul cu placutul si gratarele cu munca si excursiile. Nu trebuie sa cauti iluminarea, doar nitel echilibru.

(Visited 1,443 times, 1 visits today)

Leave A Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *