De Adi Constantin 
Banca Mondială anticipează că PIB-ul României va crește cu doar 1,3% în acest an, sub nivelul de 1,9% prognozat în iunie anul trecut și mult sub estimarea de 2,6% avansată la începutul lui 2025. Perspectivele rămân prudente, în contextul presiunilor fiscale și al încetinirii economice regionale.
Potrivit instituției financiare internaționale, ritmul de creștere al economiei românești ar urma să se îmbunătățească abia în 2027, când PIB-ul ar putea avansa cu 1,9%. Chiar și acest nivel este însă inferior prognozei de 2,5% publicate de Banca Mondială la mijlocul anului trecut.
Într-un context regional mai larg, economia Europei Centrale ar urma să accelereze până la o creștere de 2,6% în perioada 2026–2027, susținută de investiții solide, în special în Polonia și România, pe fondul creșterii finanțărilor europene. Cu toate acestea, Banca Mondială avertizează că provocările fiscale vor continua, mai ales în cazul României, unde procesul de consolidare bugetară este așteptat să frâneze avansul economic.
La nivel global, Banca Mondială estimează o creștere economică modestă, de 2,6%, pe care o consideră totuși un semn de reziliență în fața tensiunilor comerciale și geopolitice. Conform raportului semestrial Global Economic Prospects, PIB-ul mondial ar urma să încetinească ușor la 2,6% în acest an, de la 2,7% în 2025, înainte de a reveni la un ritm similar în 2027.
Cele mai recente prognoze indică o revizuire pozitivă a perspectivelor globale, estimările pentru 2026 fiind cu 0,2 puncte procentuale peste cele publicate în iunie anul trecut, iar cele pentru 2025 cu 0,4 puncte procentuale mai ridicate.
Aproximativ două treimi din această revizuire favorabilă se datorează performanței economiei Statelor Unite, care continuă să crească peste așteptări, în pofida perturbărilor generate de tarifele vamale suplimentare. Banca Mondială prognozează că PIB-ul SUA va avansa cu 2,2% în 2026, față de 2,1% în 2025, o estimare cu 0,25 puncte procentuale peste cea din vara trecută.
După ce majorarea rapidă a importurilor, menită să evite tarifele vamale la începutul lui 2025, a temperat creșterea economică a SUA, stimulentele fiscale mai consistente sunt așteptate să sprijine economia americană în 2026, compensând impactul negativ asupra investițiilor și consumului.
Totuși, Banca Mondială atrage atenția că, dacă tendințele actuale se mențin, deceniul 2020–2029 ar putea deveni cel mai slab pentru creșterea economică globală de după anii 1960, insuficient pentru a preveni stagnarea și creșterea șomajului în economiile emergente.
„Cu fiecare an, economia globală pare mai puțin capabilă să genereze creștere sustenabilă. Deși reziliența la incertitudinea politică este vizibilă, acest dezechilibru nu poate continua la nesfârșit fără efecte asupra finanțelor publice și piețelor de credit”, a declarat economistul-șef al Băncii Mondiale, Indermit Gill.
În cazul economiilor emergente și în curs de dezvoltare, creșterea economică ar urma să încetinească la 4% în 2026, de la 4,2% în 2025, însă aceste estimări sunt ușor mai bune decât cele anterioare. Excluzând China, avansul economic al acestui grup ar urma să rămână la 3,7% în 2026, similar nivelului din 2025.
Economia Chinei este așteptată să încetinească la 4,4% în 2026, de la 4,9%, însă ambele prognoze au fost revizuite în creștere față de estimările din iunie, pe fondul stimulentelor fiscale și al majorării exporturilor către piețele din afara SUA.
Banca Mondială avertizează că riscurile la adresa acestor previziuni rămân orientate în jos, în special din cauza tensiunilor geopolitice persistente generate de războiul din Ucraina. Alte riscuri majore includ escaladarea conflictelor comerciale, menținerea inflației la niveluri ridicate și apariția unor noi tensiuni financiare.