De Adi Constantin 
Creșterea datoriei guvernamentale a fost înregistrată și în zona euro, unde ponderea a urcat la 88,5% din PIB, și în Uniunea Europeană, până la 82,1%. În acest context, România se situează la mijlocul clasamentului european, în timp ce cele mai ridicate niveluri ale datoriei publice se înregistrau în Grecia (149,7%), Italia (137,8%), Franța (117,7%), Belgia (107,1%) și Spania (103,2%). La polul opus, cele mai mici ponderi ale datoriei guvernamentale erau în Estonia (22,9%), Luxemburg (27,9%), Bulgaria (28,4%) și Danemarca (29,7%).
Comparativ cu trimestrul doi 2025, 11 state membre, inclusiv România, au raportat o creștere a ponderii datoriei publice în PIB. Creșterea cea mai mare s-a înregistrat în Luxemburg (2,6 puncte procentuale), urmat de Bulgaria (2,1), Franța (1,8), Lituania și România (1,6 fiecare). Față de aceeași perioadă a anului precedent, România a înregistrat cea mai mare creștere din UE, cu 5,5 puncte procentuale.
Datele Eurostat mai arată că deficitul guvernamental ajustat sezonier a crescut în zona euro de la 2,8% la 3,2% din PIB și în UE de la 2,9% la 3,2% în trimestrul trei 2025. În schimb, România a înregistrat o scădere a deficitului de la 8,4% în trimestrul doi la 7,3% din PIB, o reducere de 1,1 puncte procentuale. Printre statele UE cu un declin mai mare al deficitului s-au aflat Polonia (2,6 puncte procentuale), Bulgaria (2,2) și Lituania (1,2).
Proiecțiile incluse în Planul Fiscal pentru reducerea deficitului pe șapte ani estimează o creștere a datoriei publice până la 62,6% din PIB în 2029. În comparație, în 2008, la începutul crizei economico-financiare, datoria publică a României era de doar 17 miliarde de euro, iar în vara anului trecut aceasta a ajuns la 194 miliarde de euro, de peste 11 ori mai mult decât la criza din urmă cu 17 ani.
Această evoluție arată presiunea crescândă asupra finanțelor publice românești și necesitatea unor politici fiscale sustenabile, în contextul unei datorii comparabile cu media europeană, dar în creștere accelerată.