De Adi Constantin 
Consiliul de administrație al Banca Națională a României a decis menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,5% pe an, în urma ședinței din 17 februarie 2026. Hotărârea confirmă strategia prudentă a instituției, într-un context marcat de inflație ridicată și incertitudini economice interne și externe.
Odată cu dobânda-cheie, BNR a păstrat neschimbate și principalele instrumente de control monetar. Rata facilității de creditare a rămas la 7,5% pe an, cea a facilității de depozit la 5,5%, iar nivelul rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și valută nu a fost modificat. Măsurile urmăresc menținerea echilibrului din sistemul bancar și limitarea presiunilor asupra prețurilor.
Reprezentanții băncii centrale arată că decizia este fundamentată pe evaluarea evoluțiilor recente și pe nivelul ridicat al incertitudinilor. Potrivit instituției, relaxarea costului creditării în această etapă ar putea stimula consumul peste capacitatea economiei și ar accentua inflația, afectând stabilitatea financiară.
În comunicarea oficială, BNR subliniază că obiectivul principal rămâne stabilitatea prețurilor pe termen mediu, în paralel cu susținerea unei creșteri economice sustenabile. Conducerea instituției consideră esențial un mix echilibrat de politici fiscale și monetare, completat de reforme structurale și de utilizarea eficientă a fondurilor europene.
Tot în cadrul ședinței, Consiliul de administrație a analizat Raportul asupra inflației din februarie 2026. Documentul indică o scădere lentă a ritmului de creștere a prețurilor în primul trimestru al anului, urmată de o revenire temporară în trimestrele următoare, pe fondul efectelor de bază, al scumpirii unor materii prime și al eliminării plafonului pentru adaosurile comerciale la alimentele de bază.
BNR anticipează că inflația va înregistra o corecție mai accentuată în a doua parte a anului 2026, odată cu estomparea impactului majorărilor de taxe și al liberalizării prețurilor la energie. Pe termen mai lung, banca centrală estimează o revenire graduală a inflației în intervalul țintă, începând cu prima parte a anului 2027, susținută de slăbirea cererii interne și de consolidarea bugetară.
Instituția atrage însă atenția că perspectivele rămân fragile. Politicile fiscale viitoare, negociate în cadrul procedurii de deficit excesiv și în relația cu Comisia Europeană, pot influența semnificativ evoluția economiei. În același timp, conflictele geopolitice, tensiunile comerciale și creșterea cheltuielilor pentru apărare și infrastructură în Uniunea Europeană generează riscuri suplimentare.
BNR consideră că absorbția fondurilor europene, în special a celor din Planul Național de Redresare și Reziliență, reprezintă un element-cheie pentru compensarea efectelor negative ale ajustărilor bugetare și pentru susținerea investițiilor.
Datele recente arată că, în ianuarie 2026, rata anuală a inflației a coborât ușor la 9,62%. Scăderea a fost susținută de evoluțiile din sectorul energetic și al combustibililor, dar a fost parțial anulată de majorarea prețurilor administrate și a produselor alimentare. Inflația de bază a rămas la un nivel ridicat, de aproximativ 8,5%, semnalând persistența presiunilor din economie.
În acest context, BNR transmite că va continua să monitorizeze atent situația și să utilizeze instrumentele disponibile pentru a menține stabilitatea prețurilor și funcționarea normală a sistemului financiar.