De Adi Constantin 
Alegerile pentru conducerea Federația Română de Fotbal, programate pe 18 martie, capătă o miză suplimentară după anunțul oficial al lui Ilie Drăgan privind intrarea în competiție pentru funcția de președinte. Actualul lider al clubului de juniori 3 Kids Sport devine primul contracandidat declarat al lui Răzvan Burleanu, aflat în funcție din 2014.
Drăgan revine în cursa electorală după tentativa din 2018, când nu a reușit să obțină niciun vot. De această dată, spune că mizează pe experiența acumulată în ultimii ani și pe relația cu structurile din teritoriu. El afirmă că își dorește o competiție reală pentru șefia FRF și susține că actualul context favorizează apariția unor alternative la conducerea Federației.
Pentru validarea candidaturii, regulamentul prevede susținerea a cel puțin cinci membri afiliați. Ilie Drăgan anunță că se află aproape de finalizarea dosarului și că poartă discuții pentru a obține sprijin suplimentar, astfel încât să evite orice vulnerabilitate procedurală înainte de depunerea oficială.
În discursul său public, candidatul critică modul în care este gestionată Federația și vorbește despre o lipsă de dialog real cu cluburile. El susține că, în ultimii ani, deciziile importante au fost luate într-un cerc restrâns, fără dezbateri transparente și fără implicarea efectivă a membrilor afiliați. Din această perspectivă, Drăgan afirmă că fotbalul românesc nu a cunoscut o îmbunătățire structurală, în ciuda stabilității financiare a FRF.
Un alt argument invocat este experiența sa din interiorul instituției, unde a lucrat în perioada 2014–2016. Spune că această etapă i-a permis să înțeleagă mecanismele administrative și limitele actualului model de conducere. În viziunea sa, Federația ar trebui să pună mai mult accent pe competență, pe valorificarea resurselor umane și pe implicarea specialiștilor din teritoriu.
Ilie Drăgan contestă și discursul public al actualului președinte, bazat pe mesaje despre unitate și colaborare. În opinia sa, aceste teme nu au fost dublate de măsuri concrete, iar diferența dintre situația financiară a Federației și realitatea cluburilor de bază s-a accentuat.
De cealaltă parte, Răzvan Burleanu și-a confirmat intenția de a candida pentru un nou mandat și se declară încrezător în susținerea de care beneficiază. El subliniază complexitatea funcției și necesitatea echilibrării intereselor dintre fotbalul profesionist și cel amator, precum și importanța menținerii unui nivel ridicat al veniturilor Federației.
În 2022, Burleanu a fost ales fără contracandidat, cu unanimitate de voturi, un context diferit față de cel actual. Apariția lui Ilie Drăgan în competiție redeschide dezbaterea despre direcția FRF și despre modul în care este reprezentat fotbalul românesc la nivel administrativ.
Cu mai puțin de o lună înainte de scrutin, campania pentru șefia Federației începe să prindă contur, iar confruntarea dintre continuitate și schimbare se anunță una dintre cele mai relevante din ultimul deceniu.