De Adi Constantin 
Construcția bugetului de stat pentru anul 2026 se află într-un moment decisiv, iar autoritățile transmit un mesaj ferm privind responsabilitatea financiară. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, susține că România nu își mai permite politici bazate pe cheltuieli neacoperite și promisiuni fără fundament economic.
Proiectul de buget a fost prezentat recent în cadrul discuțiilor din coaliția de guvernare, fiind descris drept un document construit pe echilibru, investiții și atragerea masivă a fondurilor europene. Potrivit ministrului, obiectivul central este reducerea deficitului bugetar spre pragul de 6% din PIB, într-un context marcat de presiuni generate de nivelul ridicat al datoriei publice și de creșterea costurilor de finanțare.
În paralel, statul intenționează să mențină un ritm accelerat al investițiilor, cu accent pe proiectele finanțate din surse europene. Volumul acestora ar urma să depășească semnificativ nivelul din 2025, depășind pragul de 100 de miliarde de lei, un record pentru administrația publică din România.
Alexandru Nazare subliniază că filosofia bugetului pentru anul viitor se bazează pe realism și predictibilitate. În opinia sa, cheltuielile trebuie corelate strict cu veniturile disponibile, pentru a evita dezechilibrele care pot afecta stabilitatea economică și încrederea investitorilor. Ministrul avertizează că măsurile populiste, fără susținere financiară, creează doar așteptări false, în special în rândul categoriilor vulnerabile.
Un alt element central al strategiei bugetare este tranziția de la un model economic axat pe consum la unul fundamentat pe investiții și dezvoltare sustenabilă. Fondurile europene, inclusiv cele din Planul Național de Redresare și Reziliență, vor juca un rol esențial în această transformare, fiind integrate în planificarea bugetară pe termen mediu.
Oficialul mai afirmă că bugetul pe 2026 a fost construit fără artificii contabile și fără majorări suplimentare de taxe. Corecțiile fiscale adoptate în anii anteriori, precum modificările în regimul microîntreprinderilor și eliminarea unor facilități, au contribuit la stabilizarea veniturilor statului și la crearea unui cadru de planificare mai credibil.
Pe zona cheltuielilor, documentul prevede o temperare a costurilor administrative, prin reforma aparatului public și limitarea anumitor sporuri. Scopul este reducerea ponderii cheltuielilor curente în PIB și crearea unui spațiu fiscal real pentru investiții în infrastructură, educație, sănătate și digitalizare.
Bugetul acordă o atenție specială și autorităților locale, care vor beneficia de alocări istorice, estimate la aproximativ 84 de miliarde de lei. O mare parte din fondurile europene va fi direcționată către proiecte regionale și comunitare, pentru a asigura continuitatea investițiilor și cofinanțarea necesară.
În relația cu mediul de afaceri, Ministerul Finanțelor propune măsuri menite să stimuleze investițiile productive, prin facilități pentru profitul reinvestit, scheme moderne de ajutor de stat și credite fiscale dedicate industriei, inovării și revenirii specialiștilor români din străinătate.
Nazare consideră că adoptarea unui buget solid este esențială pentru consolidarea credibilității României pe piețele internaționale și pentru reducerea dependenței de împrumuturi. În acest sens, el mizează pe dialog și cooperare politică pentru finalizarea documentului într-o formă agreată de toate partidele din coaliție.
Potrivit surselor guvernamentale, ședința finală pentru închiderea bugetului urmează să aibă loc în format complet, în cadrul Guvernul României, cu scopul de a definitiva toate capitolele și de a adopta varianta finală.