De Adi Constantin 
Piața europeană a gazelor naturale traversează o perioadă de tensiune extremă după ce prețul la hub-ul TTF a urcat cu aproximativ 40% într-o singură zi, ca urmare a evenimentelor recente din Orientul Mijlociu și a atacurilor asupra infrastructurii energetice din Qatar. Specialistul Dumitru Chisăliță avertizează că această creștere bruscă amenință atât industriile mari, cât și sectorul energetic european.
Creșterea prețurilor este legată de incidentul de la Ras Laffan, complexul de gaze lichefiate din Qatar, unul dintre cei mai mari furnizori globali de LNG. Atacul cu drone a întrerupt producția, reducând oferta destinată Europei, deja dependentă de importurile de LNG pentru a suplini reducerea gazelor provenite din Rusia. În paralel, tensiunile geopolitice au afectat traficul prin Strâmtoarea Ormuz, punct strategic pentru transportul combustibililor, sporind percepția de risc și alimentând volatilitatea TTF.
Dumitru Chisăliță explică de ce gazul european se scumpește mai rapid decât petrolul: „Piața gazelor este mai rigidă și mai regionalizată. Petrolul are fluxuri globale diversificate și stocuri strategice mari, pe când gazul european depinde de infrastructură fixă și depozite limitate. Cererea sezonieră și necesitatea gazului pentru încălzire și industrie fac orice perturbare să se resimtă imediat.”
Specialistul subliniază că diferența dintre petrol și gaz se vede și în comportamentul pieței: „Traderii reacționează anticipativ la orice lipsă de gaz. Volatilitatea este mult mai mare, iar consumatorii nu pot opri centralele sau încălzirea orașelor, cum pot reduce consumul de benzină.”
Europa, mai vulnerabilă structural după reducerea importurilor rusești, concurează cu Asia pentru LNG, iar orice risc geopolitic impactează direct prețul TTF. În România, efectele sunt mai temperate, deoarece țara produce aproape 90% din necesarul intern și utilizează scheme de plafonare a prețurilor pentru populație. Totuși, industriile mari care cumpără gaze la prețuri de piață pot resimți majorări de până la 20–40%, în funcție de evoluția TTF.
Gazul scump influențează și energia electrică, fiind combustibil marginal în anumite perioade. Chisăliță precizează: „Chiar dacă avem hidro și nuclear, costul gazului afectează deseori prețul energiei pe piața liberă.”
Scenariile pentru prețul TTF depind de evoluția tensiunilor geopolitice: în cazul unor conflicte prelungite, cotațiile ar putea ajunge la 90 €/MWh, în timp ce stabilizarea situației ar putea readuce valorile la 30–50 €/MWh până la sfârșitul anului 2026.
Pe termen mediu, proiecte precum exploatarea gazelor offshore din Marea Neagră, prin proiectul Neptun Deep, preconizată pentru 2027–2028, ar putea reduce dependența de importuri și volatilitatea prețurilor interne, consolidând securitatea energetică a României.
„România este într-o situație mai avantajoasă decât multe state UE: are producție internă semnificativă, depozite subterane bine dezvoltate și proiecte offshore ce pot diminua presiunea importurilor. Creșterea de 40% a TTF reflectă fragilitatea structurală a pieței globale de gaze, amplificată de șocuri geopolitice majore”, concluzionează Dumitru Chisăliță.
Gazul european rămâne extrem de sensibil la conflicte, dependent de LNG și vulnerabil la perturbări logistice, iar impactul asupra României este momentan atenuat de producția internă și mecanismele de plafonare a prețurilor.