De Adi Constantin 
Executivul încearcă să grăbească ritmul proiectelor finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, în condițiile în care respectarea termenelor stabilite cu autoritățile europene devine esențială pentru accesarea integrală a fondurilor. În acest context, premierul Ilie Bolojan a convocat o reuniune de lucru la Palatul Victoria, dedicată evaluării stadiului reformelor și investițiilor asumate de România prin programul european.
Discuțiile au vizat proiecte din mai multe domenii strategice, printre care energie, transporturi, agricultură, sănătate, mediu și dezvoltare regională. Potrivit informațiilor transmise de Guvern, fiecare minister responsabil de implementarea reformelor va trebui să transmită către Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene un calendar detaliat al etapelor de realizare pentru proiectele aflate în derulare. Scopul este crearea unui sistem centralizat de monitorizare, care să arate în timp real progresul fiecărui angajament asumat în fața Comisia Europeană.
După centralizarea acestor informații, autoritățile vor construi un „tablou de bord” guvernamental care va reflecta evoluția reformelor și investițiilor din PNRR. Documentul ar urma să fie făcut public după finalizarea procesului de analiză, pentru a crește transparența privind modul în care sunt implementate proiectele finanțate din fonduri europene.
O parte dintre reformele incluse în plan presupun adoptarea unor legi noi. Pentru aceste cazuri, ministerele inițiatoare au primit termen până în luna mai pentru a promova proiectele în Guvern. După adoptarea lor la nivelul Executivului, actele normative vor fi trimise Parlamentului, cu solicitarea ca acestea să fie dezbătute și votate în regim de urgență.
În situațiile în care reformele pot fi implementate prin alte tipuri de acte normative, ministerele vor lucra împreună pentru elaborarea și avizarea documentelor necesare, astfel încât aprobarea lor să se încadreze în calendarul stabilit prin PNRR.
Guvernul a dat asigurări că pentru proiectele de investiții reconfirmate de miniștri există în continuare resursele financiare necesare, inclusiv pentru cofinanțări și alte cheltuieli eligibile. Fondurile sunt prevăzute la nivelul Ministerul Finanțelor, instituție responsabilă de gestionarea componentei bugetare a programului.
Reuniunea de la Palatul Victoria vine după ce, la sfârșitul lunii februarie, în cadrul Comitetului Interministerial de Coordonare a PNRR, premierul a cerut accelerarea proceselor administrative și o coordonare mai eficientă între instituții pentru a evita întârzierile în implementarea proiectelor.
Datele oficiale arată că România a reușit până acum să atragă puțin peste jumătate din fondurile alocate prin programul european. Conform cifrelor centralizate la 23 februarie 2026, rata de absorbție a ajuns la 50,8% din totalul sumei disponibile pentru țară, adică peste 10,7 miliarde de euro. Această sumă include prefinanțarea primită de statul român, precum și fondurile încasate pentru primele două cereri de plată și o parte din cea de-a treia.