De Adi Constantin 
Guvernul a publicat proiectul de buget pentru anul 2026, iar executivul intenționează să îl adopte rapid și să îl trimită Parlamentului pentru vot. Premierul Ilie Bolojan spune că documentul bugetar este construit într-un context economic complicat și că va trebui să răspundă simultan unor presiuni majore asupra finanțelor publice.
Potrivit șefului Guvernului, una dintre cele mai dificile misiuni ale anului viitor este reducerea deficitului bugetar, în condițiile în care România a încheiat anul 2025 cu un dezechilibru important între veniturile și cheltuielile statului. Executivul își propune o ajustare semnificativă a acestui deficit, astfel încât nivelul lui să scadă de la aproximativ 7,7% din produsul intern brut la aproape 6,2% din PIB. În termeni financiari, aceasta înseamnă o corecție de aproape 19 miliarde de lei.
Premierul a subliniat că o astfel de ajustare nu depinde doar de deciziile administrative ale Guvernului, ci implică un efort mai larg al economiei. Reducerea deficitului presupune o disciplină mai strictă în modul în care sunt alocate resursele publice și o evaluare atentă a priorităților de cheltuieli.
În paralel cu această corecție bugetară, executivul vrea să păstreze un nivel ridicat al investițiilor publice. În prezent, în România sunt în derulare zeci de mii de proiecte de infrastructură și dezvoltare locală, aflate în diverse stadii de execuție. Multe dintre acestea depind de fonduri europene sau de cofinanțare din bugetul național.
Un rol esențial îl au proiectele finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență. România mai are de atras peste 10 miliarde de euro din acest program european, iar termenul limită pentru finalizarea investițiilor este sfârșitul lunii august. În acest context, Guvernul propune pentru 2026 un buget de investiții care depășește 160 de miliarde de lei, echivalentul a aproximativ 8% din PIB.
O altă presiune importantă asupra finanțelor statului vine din creșterea costurilor cu datoria publică. Deși dobânzile din piață au început să se stabilizeze, nivelul total al plăților rămâne ridicat din cauza împrumuturilor acumulate în ultimii ani. Conform estimărilor guvernamentale, România ar putea plăti în 2026 aproximativ 60 de miliarde de lei doar pentru dobânzi, ceea ce reprezintă în jur de 3% din produsul intern brut.
Pentru a crea spațiu bugetar și pentru a menține investițiile, executivul vizează și o reorganizare a aparatului administrativ. Ministerele și instituțiile publice ar urma să analizeze structurile interne și să reducă unele cheltuieli de personal, în încercarea de a eficientiza funcționarea administrației. În același timp, autoritățile susțin că programele de sprijin social destinate categoriilor vulnerabile vor fi menținute, cu un buget estimat la aproximativ 250 de miliarde de lei.
Premierul Ilie Bolojan a explicat că ajustările bugetare nu sunt suficiente dacă economia nu își consolidează baza de creștere pe termen lung. Guvernul mizează pe stimularea investițiilor private, creșterea participării pe piața muncii și dezvoltarea producției interne pentru a susține exporturile.
Executivul consideră că modul în care aceste obiective vor fi gestionate în următorii ani va avea un impact direct asupra stabilității economice și asupra ritmului de dezvoltare al României.