De Adi Constantin 
Intrarea României în zona euro este privită de o parte a analiștilor financiari ca un instrument capabil să aducă ordine în politicile economice ale statului. Potrivit Andreei Nica, vicepreședinte al Asociației CFA România, adoptarea monedei unice europene ar obliga guvernele să respecte reguli fiscale mai stricte și ar reduce riscul derapajelor economice.
Economista a explicat, în cadrul dezbaterii „Rethink Economics – De la măsuri urgente la strategii de dezvoltare”, că procesul de aderare la zona euro nu înseamnă doar schimbarea monedei, ci și acceptarea unui set de constrângeri economice care pot consolida stabilitatea pe termen lung. În opinia sa, pentru o economie în care instituțiile sunt încă vulnerabile, aceste limite externe pot funcționa ca un mecanism de disciplină fiscală.
Andreea Nica susține că intrarea în zona euro ar aduce beneficii precum inflație mai redusă, stabilitate a dobânzilor și o volatilitate mai mică a cursului valutar. În plus, un calendar clar de aderare ar obliga guvernele succesive să respecte aceleași obiective economice, indiferent de schimbările politice. În lipsa unor astfel de constrângeri, spune ea, presiunea electorală și lipsa de răbdare a electoratului pot duce la politici economice imprevizibile.
Experiența altor state europene arată că adoptarea monedei unice a contribuit la creșterea investițiilor și la consolidarea încrederii mediului de afaceri. Economiștii atrag atenția că stabilitatea cursului valutar și predictibilitatea economică sunt factori importanți pentru companii și investitori.
În prezent însă, România este departe de a îndeplini condițiile necesare pentru aderarea la zona euro. Potrivit evaluărilor realizate de analiștii CFA România, țara noastră nu respectă niciunul dintre criteriile economice stabilite la nivelul Uniunii Europene pentru adoptarea monedei unice. În aceste condiții, estimările privind momentul aderării au fost împinse mult în viitor.
Analiștii financiari consideră acum că România ar putea intra în zona euro cel mai devreme în jurul anului 2039, cu câțiva ani mai târziu decât prognozele anterioare. Principalele obstacole țin de deficitul bugetar ridicat, inflația peste media europeană și dezechilibrele macroeconomice persistente.
Adrian Codîrlașu, președintele CFA România, a explicat recent că aderarea la zona euro ar însemna schimbări majore în modul în care este gestionată economia. Odată intrată în zona monedei unice, România nu ar mai avea control asupra politicii monetare, aceasta fiind stabilită de Banca Centrală Europeană pentru toate statele membre. În acest scenariu, Banca Națională a României ar rămâne în principal cu atribuții de supraveghere financiară, așa cum se întâmplă în celelalte țări din zona euro.
Economistul atrage atenția că deficitul bugetar ridicat poate alimenta inflația, deoarece dezechilibrele sunt acoperite indirect prin mecanisme care duc la creșterea prețurilor. În Uniunea Europeană, însă, regulile fiscale sunt mult mai stricte, iar stabilitatea prețurilor este un obiectiv central. În majoritatea statelor din zona euro, inflația este menținută în jurul nivelului de 2%.
Exemplul Bulgariei este adesea invocat în acest context. După aderarea la zona euro la începutul anului, inflația s-a situat la aproximativ 4%, sub nivelurile înregistrate anterior, iar piața de capital a reacționat pozitiv. Bursa de la Sofia a înregistrat o creștere semnificativă, investitorii interpretând adoptarea monedei unice drept un semnal de stabilitate economică.