De Adi Constantin 
Creșterea accelerată a prețurilor la carburanți începe să se reflecte direct în economie, iar mediul de afaceri trage un semnal de alarmă: fără intervenții rapide, efectele ar putea fi resimțite atât de companii, cât și de angajați.
Reprezentanții antreprenorilor susțin că actualul nivel al costurilor cu energia și combustibilii pune presiune majoră pe bugetele firmelor, în special în sectoarele dependente de transport și logistică. În lipsa unor măsuri de sprijin, multe companii iau în calcul ajustări drastice pentru a rămâne pe linia de plutire.
Estimările venite din rândul mediului privat indică o posibilă creștere a prețurilor finale între 15% și 25%, în funcție de domeniul de activitate. În paralel, există riscul reducerii personalului, pe fondul imposibilității de a absorbi integral aceste costuri suplimentare.
Situația este alimentată de evoluția piețelor internaționale, unde cotațiile petrolului au urcat semnificativ față de perioada anterioară conflictului din regiune. În acest context, scenariul unui preț de peste 10 lei pe litru la pompă nu mai este considerat o ipoteză, ci o perspectivă realistă.
Pe lângă carburanți, companiile sunt afectate și de majorarea prețului gazelor naturale, care a depășit praguri considerate anterior greu de atins. Costurile ridicate la energie amplifică presiunea asupra întregului lanț economic, de la producție până la consum.
Antreprenorii atrag atenția că alte state europene au reacționat deja pentru a limita impactul acestor scumpiri. Măsuri precum plafonarea prețurilor la combustibili sau reducerea temporară a taxelor au fost implementate pentru a stabiliza piața și a proteja competitivitatea firmelor locale.
În acest context, organizațiile reprezentative ale mediului de afaceri solicită autorităților române inițierea unui dialog real cu partenerii sociali și adoptarea rapidă a unor soluții adaptate fiecărui sector economic. Fără un astfel de sprijin, avertizează acestea, efectele s-ar putea propaga în lanț: contracte neonorate, scădere de competitivitate și presiune suplimentară asupra bugetului public, pe fondul creșterii șomajului.