De Adi Constantin 
Inflația din România intră într-o nouă fază de presiune, cu o evoluție mai rapidă decât estimările anterioare pentru primăvara și începutul verii din 2026. În același timp, Banca Națională a României a ales să nu modifice dobânda-cheie, menținând-o la 6,50% pe an, într-un context marcat de incertitudini externe și dezechilibre interne.
Potrivit evaluărilor recente ale băncii centrale, creșterea prețurilor va fi alimentată în principal de scumpirea energiei și a combustibililor. Evoluția este strâns legată de tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu, care au determinat majorări semnificative ale cotațiilor internaționale pentru petrol și gaze naturale. Aceste influențe se suprapun peste efecte interne, precum eliminarea unor măsuri de plafonare a tarifelor la electricitate și creșterea taxelor indirecte, inclusiv TVA și accize.
Chiar dacă această perioadă va aduce un vârf al inflației, BNR anticipează o corecție ulterioară. Spre finalul anului 2026 și în 2027, rata anuală a inflației ar urma să intre pe o traiectorie descendentă, pe măsură ce efectele temporare se estompează și presiunile din economie se temperează.
Decizia de a menține dobânda de politică monetară reflectă o strategie de prudență. În același timp, au fost păstrate neschimbate și celelalte instrumente: dobânda pentru facilitatea de creditare rămâne la 7,50%, iar cea pentru depozite la 5,50%. BNR transmite astfel un semnal de stabilitate într-un climat economic fragil, în care riscurile externe pot influența rapid condițiile financiare.
Economia României traversează o perioadă de ajustare. Datele arată o încetinire vizibilă a creșterii economice la finalul lui 2025, iar începutul lui 2026 aduce doar semne timide de revenire. Consumul populației slăbește, producția industrială continuă să scadă, iar sectorul construcțiilor își pierde din dinamism. În paralel, exporturile și importurile au evoluții mai volatile, în timp ce deficitul comercial se reduce ușor.
Pe piața muncii apar semnale mixte. Numărul angajaților este în scădere, iar intențiile de recrutare ale companiilor s-au diminuat considerabil. În același timp, ritmul de creștere al salariilor încetinește, ceea ce contribuie la reducerea presiunilor inflaționiste, dar afectează puterea de cumpărare.
În plan financiar, piețele au reacționat la incertitudinile globale. Randamentele titlurilor de stat au crescut în martie, iar cursul de schimb leu/euro a înregistrat o ușoară depreciere, stabilizându-se ulterior. Costurile de finanțare rămân sensibile la percepția investitorilor, mai ales în context regional.
BNR subliniază că evoluția inflației și a economiei depinde în mare măsură de factori externi, inclusiv deciziile marilor bănci centrale și evoluția conflictelor geopolitice. În același timp, utilizarea eficientă a fondurilor europene, în special cele din PNRR, este considerată esențială pentru susținerea creșterii economice și limitarea impactului negativ al consolidării bugetare.
În prezent, banca centrală estimează o inflație de aproximativ 3,9% la finalul anului 2026 și o coborâre spre 2,7% în 2027, într-un scenariu care presupune stabilizarea piețelor și disiparea șocurilor actuale.