De Adi Constantin 
Decizia președintelui Nicușor Dan de a confirma noii conducători ai marilor parchete a declanșat reacții dure în scena politică, unde mai multe voci contestă modul în care a fost gestionat procesul. Printre cei mai vocali critici se numără vicepreședintele PNL, Alexandru Muraru, care consideră că momentul marchează un recul pentru reforma justiției.
Într-o intervenție publică, liderul liberal a susținut că decizia are implicații serioase pentru credibilitatea sistemului judiciar, într-un context în care societatea aștepta schimbări consistente și măsuri ferme împotriva corupției. În opinia sa, selecția noilor procurori-șefi nu reflectă un progres real, ci mai degrabă perpetuarea unor mecanisme netransparente.
Muraru a pus sub semnul întrebării inclusiv procesul de selecție, afirmând că acesta a fost influențat politic încă de la început, prin implicarea Ministerului Justiției. El a invocat suspiciuni legate de integritatea celui care a coordonat procedura și a avertizat că astfel de decizii pot afecta încrederea publică în instituțiile-cheie ale statului.
În același timp, liberalul a ținut să sublinieze că premierul Ilie Bolojan nu ar fi fost implicat în negocierile privind aceste numiri, prezentându-l drept un susținător al reformelor autentice. Din această perspectivă, critica vizează în principal responsabilitatea politică a președintelui și a celor implicați direct în proces.
Nemulțumirile nu vin doar din zona PNL. Reprezentanți ai Uniunea Salvați România au transmis, la rândul lor, că nu împărtășesc opinia potrivit căreia aceste numiri ar fi lipsite de influență politică, sugerând că deciziile ar putea purta amprenta unor interese de partid.
Validarea noilor conduceri de la Parchetul General, Direcția Națională Anticorupție și DIICOT a avut loc la scurt timp după transmiterea propunerilor din partea Ministerului Justiției. Decizia a fost luată în condițiile în care procedura din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a fost marcată de blocaje și de lipsa unor poziții clare în unele cazuri.
În acest context tensionat, dezbaterea privind independența justiției și influența politică asupra numirilor în funcții-cheie rămâne deschisă, cu implicații directe asupra modului în care este percepută lupta anticorupție în România.