De Adi Constantin 
În cadrul întâlnirii exploratorii desfășurate joi seară în Statele Unite, ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, și ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, au prezentat mandatul Guvernului României către reprezentanții Pfizer. Esența propunerii este conversia datoriei financiare în medicamente inovatoare.
Această strategie vizează două categorii vulnerabile de pacienți:
- Pacienții oncologici: Acces la terapii de ultimă oră care, în mod normal, exercită o presiune uriașă pe bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS).
- Pacienții cu boli rare: Tratamente extrem de costisitoare care ar putea deveni disponibile prin acest mecanism de compensare.
Conflictul juridic a pornit de la refuzul României de a recepționa și plăti un număr semnificativ de doze de vaccin contractate în timpul pandemiei. În primă instanță, o instanță din Belgia a dat câștig de cauză companiei americane, obligând statul român la plata a 600 de milioane de euro.
În timp ce foștii miniștri ai Sănătății din perioada pandemică se află într-un schimb de replici privind responsabilitatea semnării contractelor, actualul executiv încearcă să evite o ieșire masivă de capital din bugetul de stat, propunând în schimb un „parteneriat de cercetare și dezvoltare”.
Dialogul de la Washington a fost catalogat de oficialii români ca fiind „echilibrat și profesionist”. Totuși, decizia finală nu aparține delegației prezente la discuții. Reprezentanții Pfizer urmează să prezinte cadrul tehnic și să înainteze propunerea României către board-ul de conducere al companiei. Un răspuns oficial este așteptat în perioada următoare, acesta urmând să determine dacă Pfizer acceptă să schimbe numerarul pe produse farmaceutice.
România nu este singurul stat membru UE aflat în litigiu cu Pfizer. Polonia și Ungaria au invocat, de asemenea, clauze de „forță majoră” sau „schimbarea circumstanțelor” pentru a anula comenzile de vaccinuri, însă contractele semnate la nivelul Comisiei Europene sunt extrem de rigide.