De Adi Constantin 
România se confruntă cu o combinație de probleme economice care pune presiune asupra finanțelor publice și asupra perspectivei de dezvoltare pe termen mediu. Avertismentul vine de la economistul-șef al Băncii Naționale a României, Valentin Lazea, care atrage atenția asupra nivelului ridicat al inflației, al deficitului bugetar și al datoriei publice.
În cadrul unei conferințe organizate de Asociația Analiștilor Financiar-Bancari din România, oficialul BNR a declarat că țara se află într-un moment delicat din punct de vedere macroeconomic, iar lipsa unor măsuri de corecție ar putea avea consecințe importante.
Potrivit lui Valentin Lazea, în cursul acestui an datoria publică a României este așteptată să depășească nivelul de 60% din Produsul Intern Brut.
Acest prag are o semnificație aparte în Uniunea Europeană, fiind unul dintre indicatorii de referință stabiliți prin criteriile de la Maastricht pentru menținerea disciplinei fiscale.
În același timp, România continuă să înregistreze una dintre cele mai ridicate rate ale inflației din Uniunea Europeană și cel mai mare deficit bugetar din blocul comunitar, elemente care alimentează îngrijorările privind sustenabilitatea finanțelor publice.
Economistul BNR avertizează că deteriorarea indicatorilor economici poate influența evaluările făcute de agențiile internaționale de rating.
O eventuală retrogradare a României în categoria nerecomandată investițiilor ar putea majora costurile de împrumut ale statului și ar reduce atractivitatea țării pentru investitorii internaționali.
Într-un astfel de scenariu, accesul la finanțare externă ar putea deveni mai dificil și mai costisitor, ceea ce ar pune presiune suplimentară asupra bugetului și economiei.
Valentin Lazea consideră că reducerea deficitului bugetar reprezintă cea mai importantă condiție pentru stabilizarea datoriei publice.
Potrivit calculelor prezentate de acesta, deficitul ar trebui coborât spre intervalul 2,5-3% din PIB pentru ca nivelul datoriei să intre pe o traiectorie descendentă. În prezent, cheltuielile cu dobânzile plătite de stat sunt estimate la aproximativ 2,8% din PIB.
În opinia sa, menținerea unor deficite ridicate transferă costurile actuale către generațiile viitoare și reduce spațiul de manevră pentru investiții și dezvoltare.
În intervenția sa, economistul-șef al BNR a comentat și relația dintre politica fiscală și mediul de afaceri.
Acesta susține că în ultimii ani s-a promovat ideea potrivit căreia o creștere accelerată a cheltuielilor publice poate genera automat o dezvoltare economică mai rapidă. Potrivit lui Lazea, această abordare a contribuit la adâncirea deficitului bugetar și a fost susținută inclusiv de o parte a mediului antreprenorial.
Oficialul BNR consideră că dezvoltarea economică trebuie construită pe echilibre macroeconomice solide, iar obiective precum inflația, deficitul și nivelul datoriei publice ar trebui menținute în limite clare, indiferent de schimbările politice sau de ciclurile electorale.