De Adi Constantin 
Tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu au declanșat un nou val de instabilitate pe piețele internaționale, cu efecte directe asupra costurilor energiei și asupra burselor europene. În ultimele zile, prețurile gazelor naturale și ale petrolului au înregistrat creșteri spectaculoase, alimentate de temerile privind siguranța rutelor comerciale și continuitatea aprovizionării.
În Marea Britanie, gazele naturale s-au scumpit cu aproape 93% de la începutul conflictului cu Iranul, atingând cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani. Cotațiile au ajuns temporar la aproximativ 151 pence pe therm, semnalând o presiune fără precedent asupra pieței energetice britanice.
În paralel, și petrolul a intrat pe o traiectorie ascendentă, după ce traficul prin Strâmtoarea Ormuz a fost serios afectat. Barilul de țiței Brent, reperul global al pieței, a depășit pragul de 80 de dolari, atingând cel mai ridicat nivel din 2025 până în prezent. Investitorii se tem că orice prelungire a blocajului ar putea reduce semnificativ livrările către Europa și Asia.
Situația este agravată și de problemele din zona Golfului Persic. Oprirea temporară a producției de gaz natural lichefiat la instalații importante din Qatar a amplificat temerile privind un deficit global de ofertă. Pe piața europeană, contractele de referință pentru gaze au urcat abrupt, în unele cazuri cu aproximativ 50% într-un interval de doar 24 de ore.
Potrivit analistului Tom Marzec-Manser, director pentru Europa Gaze și GNL la Wood Mackenzie, dezechilibrul actual este semnificativ. Într-o declarație pentru Anadolu Agency, acesta a explicat că exporturile masive din Qatar și din statele din Golf au fost parțial blocate, reducând considerabil volumul disponibil pe piața mondială.
Expertul estimează că această explozie a prețurilor ar putea tempera consumul în anumite regiuni asiatice, în timp ce cererea mai slabă din China ar putea contribui temporar la stabilizarea pieței. Totuși, el avertizează că menținerea blocajului în Ormuz va împinge costurile și mai sus, indiferent de evoluțiile pe termen scurt.
România, prinsă în mecanismul european al prețurilor
Deși România nu depinde direct de gazele din Qatar sau de petrolul transportat prin Strâmtoarea Ormuz, efectele acestor turbulențe nu pot fi evitate. Piața energetică locală este integrată în sistemul european de formare a prețurilor, iar referințele internaționale influențează automat costurile interne.
Furnizorii și traderii din România se raportează la cotațiile regionale, iar scumpirile se reflectă rapid în prețurile contractelor noi, în costurile de import marginal și, în cele din urmă, în facturile populației și ale companiilor. Chiar și producția internă, relativ importantă, nu poate izola complet piața de aceste șocuri externe.
Impactul se extinde dincolo de sectorul energetic. Transporturile, agricultura, industria alimentară și producția manufacturieră sunt puternic dependente de prețul combustibililor și al gazelor. În acest context, scumpirea energiei riscă să alimenteze un nou val inflaționist și să pună presiune suplimentară pe consumatori.
Bursele europene, sub presiune
Instabilitatea energetică s-a reflectat rapid și pe piețele financiare. La deschiderea ședințelor de tranzacționare, principalii indici europeni au intrat pe teritoriu negativ, investitorii reacționând la riscurile geopolitice și economice.
La Bursa de Valori din Londra, indicele FTSE 100 a pierdut aproximativ 1,5%, marcând a doua zi consecutivă de scăderi. Printre cele mai afectate companii s-au numărat cele din aviație, turism și sectorul minier, domenii extrem de sensibile la fluctuațiile costurilor energetice.
Corecția vine după ce, în zilele precedente, piața britanică atinsese niveluri record, ceea ce sugerează o schimbare bruscă de sentiment în rândul investitorilor, pe fondul temerilor legate de evoluțiile din Orientul Mijlociu.