De Adi Constantin 
Printre primele companii analizate se află TAROM, Metrorex și CFR, aflate deja în discuții cu autoritățile. Potrivit vicepremierului, evaluările sunt realizate de AMEPIP, iar întâlnirile cu ministerele și conducerile companiilor au început în urmă cu o săptămână. În perioada următoare, analiza va fi extinsă și asupra firmelor din domeniul energetic.
Oana Gheorghiu a precizat, într-o declarație citată de Mediafax, că raportul complet va fi finalizat până la sfârșitul lunii februarie. Oficialul a subliniat că reformele vor fi fundamentate pe date financiare clare și pe decizii ferme, menite să oprească practica finanțării fără rezultate concrete.
Vicepremierul a criticat modul în care statul a gestionat în trecut companiile cu pierderi cronice, arătând că, ani la rând, acestea au primit fonduri publice fără să fie obligate să aplice măsuri reale de redresare. În noul sistem, finanțarea va fi permisă doar în baza unor planuri precise, atent monitorizate.
În ceea ce privește impactul asupra angajaților, Gheorghiu a precizat că obiectivul reformei nu este concedierea în masă, ci eficientizarea activității. Ea a recunoscut însă existența unor dezechilibre majore în structura de personal, cu un număr prea mare de angajați în zona administrativă și un deficit în sectorul operațional.
Vicepremierul a mai afirmat că discuțiile cu sindicatele au arătat o deschidere față de schimbare, mulți reprezentanți ai angajaților recunoscând că menținerea actualului model riscă să ducă la blocaje majore. Totodată, oficialul a avertizat că succesul reformei depinde de susținerea politică, precizând că va semnala public orice tentativă de blocare a procesului.
Un alt punct central al reformei îl reprezintă profesionalizarea conducerii companiilor de stat. Oana Gheorghiu a anunțat că, împreună cu AMEPIP, Guvernul lucrează la îmbunătățirea procedurilor de selecție pentru consiliile de administrație, cu accent pe competență și responsabilitate managerială.
Autoritățile susțin că aceste măsuri sunt necesare pentru a reduce presiunea asupra bugetului și pentru a transforma companiile de stat în entități sustenabile, capabile să funcționeze pe baze economice solide.