De Adi Constantin 
Prețul benzinei și al motorinei în România se apropie rapid de pragul de 9–10 lei pe litru, pe fondul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu și al creșterii cotațiilor internaționale ale țițeiului. Barilul de petrol Brent a atins 82,37 dolari, cel mai ridicat nivel din ianuarie 2025, în timp ce WTI american a înregistrat o majorare similară, reflectând temerile piețelor privind aprovizionarea globală.
Recentul atac asupra Iranului, în care au fost ucise oficialități de rang înalt, a generat perturbări semnificative în Strâmtoarea Ormuz, principala rută de transport pentru aproximativ o cincime din petrolul comercializat zilnic la nivel mondial. Această situație amplifică presiunea asupra piețelor internaționale de energie și afectează direct prețurile carburanților la nivel local.
Evenimentele recente au intensificat așa-numitul „premiu de risc geopolitic” în cotațiile petrolului. Acest adaos reflectă anticiparea traderilor asupra potențialelor întreruperi în aprovizionarea cu energie și amplifică efectul asupra economiei mondiale. După cum explică expertul Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, orice perturbare în Strâmtoarea Ormuz reverberează imediat în lanțurile logistice și poate genera creșteri de preț nu doar la combustibili, ci și la produse alimentare și servicii.
Chisăliță subliniază că prețul petrolului nu reflectă doar echilibrul între cerere și ofertă, ci și percepția riscului. Astfel, o creștere a barilului cu 10–20 de dolari poate traduce o majorare cu 0,7–2,5 lei/litru la pompă în România, în funcție de mărimea scumpirii internaționale.
Deși România nu se află în prima linie a conflictului militar, piața internă este strâns legată de evoluția globală a prețului petrolului. Competiția internațională pentru resursele energetice face ca orice majorare în Orientul Mijlociu să fie resimțită rapid și la București. Costurile cresc pentru industrie, agricultură și transport, iar inflația, recent mai temperată, poate primi un nou impuls.
Experții explică faptul că efectul asupra prețurilor locale depinde de stocurile din depozite, contractele rafinăriilor, cursul valutar și politicile comerciale ale rețelelor de distribuție. În România, taxele și accizele reprezintă peste jumătate din prețul carburanților, ceea ce face ca majorările internaționale să se reflecte direct, chiar dacă parțial, în prețul final.
Piața internațională anticipează mai multe scenarii: menținerea tensiunilor fără blocaj major ar putea duce la o creștere moderată de 10–20 dolari pe baril, perturbările semnificative ale exporturilor ar putea împinge prețul peste 90–100 dolari, iar un blocaj total al Strâmtorii Ormuz ar genera volatilitate extremă și un risc de criză energetică globală.
Măsurile posibile includ creșterea producției de petrol de către OPEC și OPEC+ sau eliberarea temporară a rezervelor strategice de către marile economii. Aceste intervenții pot atenua șocul pe termen scurt, dar nu pot elimina complet riscul militar sau instabilitatea geopolitică, avertizează specialiștii.
Creșterea prețului petrolului este resimțită în lanțul economic: consumatorii plătesc la pompă, companiile suportă costuri mai mari, iar guvernele și băncile centrale trebuie să gestioneze presiuni asupra bugetului și politicilor monetare. România, integrată în piața europeană, va resimți efectele indirecte ale scumpirii energiei, deoarece majorările din Germania sau Italia se vor reflecta rapid și în prețurile interne.
Dumitru Chisăliță avertizează că întrebarea crucială nu este doar cât va crește barilul, ci câtă reziliență economică și capacitate fiscală are România pentru a absorbi un șoc energetic major. Evoluția depinde de durata și amploarea conflictului din Orientul Mijlociu și de modul în care statele gestionează această criză.