De Adi Constantin 
În plin ecou al unei controverse care a marcat finalul campaniei pentru alegerile prezidențiale din 2025, Crin Antonescu intervine public și respinge categoric orice asociere cu imaginile care au stârnit dezbateri aprinse în spațiul public. Fostul candidat susține că nu doar că nu a avut nicio legătură cu apariția materialelor, dar acestea nici nu i-ar fi adus vreun avantaj electoral.
Declarațiile vin după ce în spațiul mediatic au apărut informații potrivit cărora liberalii ar fi fost implicați în realizarea unor fotografii distribuite în timpul campaniei de către Elena Lasconi. Imaginile sugerau o posibilă întâlnire între Nicușor Dan, Victor Ponta și Florian Coldea, ipoteză infirmată public de cei doi politicieni menționați.
Antonescu susține că episodul nu i-a fost favorabil și că, dimpotrivă, ar fi influențat redistribuirea voturilor în defavoarea altor candidați. În opinia sa, impactul mediatic al imaginilor ar fi afectat-o în primul rând pe cea care le-a făcut publice, fără să genereze beneficii pentru propria sa campanie.
Contextul în care au apărut fotografiile a amplificat tensiunile din competiția electorală. Cu doar câteva zile înainte de primul tur, programat pe 4 mai 2025, sondajele indicau o cursă strânsă între principalii candidați, ceea ce a amplificat efectul oricărei informații controversate apărute în spațiul public.
Ulterior, în presă au apărut relatări bazate pe surse care sugerau existența unei posibile operațiuni coordonate pentru realizarea materialelor, ipoteză care ar fi intrat și în atenția DIICOT. Potrivit acestor informații, ar fi fost audiate persoane implicate în producerea conținutului video asociat imaginilor.
În acest context, Crin Antonescu insistă că nu are cunoștință despre aceste presupuse conexiuni și respinge orice insinuare privind o implicare directă sau indirectă. El afirmă că nu recunoaște numele vehiculate în anchetă și că nu a avut niciun rol în apariția sau distribuirea materialelor.
Controversa rămâne una dintre cele mai discutate episoade ale campaniei electorale recente, în condițiile în care autenticitatea și scopul acestor imagini continuă să fie analizate atât în spațiul public, cât și la nivel instituțional.