De Adi Constantin 
Doi deputați maghiari vor depune pentru a șasea oară în Parlamentul României proiectul privind autonomia Ținutului Secuiesc, însă demersul nu este asumat oficial de UDMR, potrivit președintelui Consiliului Național Maghiar din Transilvania (CNMT), László Tőkés.
Deputatul Zoltán Zakariás și colegul său József Kulcsár-Terza, ambii membri UDMR, vor relua prezentarea statutului de autonomie, în pofida lipsei de sprijin oficial din partea Uniunii. Motivul, explică Tőkés, este unul pragmatic: UDMR consideră că depunerea proiectului ar avea sens doar dacă partea română ar arăta disponibilitate pentru adoptarea statutului.
Tőkés a subliniat că ungurii din Transilvania nu trebuie să renunțe la posibilitatea prezentării proiectelor de autonomie, iar perseverența în susținerea acestora pe cale legală rămâne esențială. Subiectul a fost discutat și la forumul „Autonomie și dăinuire – Forum privind necesitatea și actualitatea autonomiei comunitare maghiare din Transilvania”, desfășurat la Oradea.
Consiliul Național Secuiesc (CNS) sprijină reluarea demersurilor parlamentare pentru autonomie și i-a propus lui Zoltán Zakariás depunerea Statutului de autonomie al Ținutului Secuiesc. „Existența și activitatea Consiliului Național Maghiar din Transilvania au ajuns să fie aproape imposibile”, a declarat Tőkés, precizând că organizația se confruntă cu o criză similară și în ceea ce privește reprezentarea autonomiei prin CNS.
László Tőkés a explicat că, deși organizațiile continuă să caute soluții pentru promovarea autonomiei, UDMR nu participă la acest demers. „Depunerea proiectului ar avea sens doar dacă din partea română ar exista disponibilitate pentru adoptarea statutului”, a reiterat oficialul.
Tőkés a făcut o retrospectivă a celor 35 de ani de la schimbarea regimului, amintind că serviciile secrete române au perceput aspirațiile de autonomie ale maghiarilor din Transilvania ca un risc pentru securitatea națională. El a menționat, totodată, eșecul proiectului legii minorităților și respingerea repetată a Statutului de autonomie în Parlamentul României.
Președintele CNMT a abordat și situația drepturilor minorităților în Europa, subliniind că acestea se confruntă cu regres. În România, aspirațiile de autonomie se lovesc de rezistență totală, iar la nivel european perspectivele sunt limitate.
Tőkés a mai arătat că divizarea maghiarilor din Transilvania și lipsa unității de acțiune reprezintă obstacole majore. În contextul actualelor conflicte internaționale, el a amintit de Raportul Gross, inițiativa deputatului elvețian Andreas Gross, care propune crearea de autonomii teritoriale și culturale pe bază de consens. Potrivit acestuia, metoda ar putea oferi o soluție pașnică pentru conflictele dintre majoritate și minorități, inclusiv pentru școlile românești din Ucraina, disputele din Slovacia privind decretele Beneš sau conflictele etnice generate de maghiarofobia extremistă din România.