De Adi Constantin 
Potrivit lui Ciolacu, modificările apărute la aproape doi ani după raportările inițiale sunt greu de explicat și ridică semne de întrebare privind modul în care sunt prezentate performanțele economiei. Fostul șef al Guvernului afirmă că, în perioada respectivă, indicatorii arătau stabilitate, consum ridicat și un nivel bun al ocupării forței de muncă.
„Ni se spune acum că am fost în recesiune fără să o simțim. Oamenii aveau locuri de muncă, consumul era ridicat, economia funcționa. Cum se explică această schimbare?”, a transmis Ciolacu într-o intervenție publică.
Fostul premier susține că deține rapoarte oficiale din 2024 care indicau o ușoară creștere economică. La acea vreme, INS raporta evoluții pozitive, revizuite ulterior în sens ascendent. Noile recalculări arată însă că economia s-ar fi contractat în două trimestre consecutive.
„Este pentru prima dată când vedem asemenea modificări după o perioadă atât de lungă. Cifrele care erau pe plus au devenit minus”, afirmă Ciolacu.
În acest context, el cere explicații publice și acuză actualul Executiv că ar folosi instituțiile statului pentru a diminua impactul dificultăților economice recente.
În mesajele sale, Ciolacu îl vizează direct pe actualul premier, Ilie Bolojan, căruia îi solicită să prezinte transparent situația economică.
„Să lase instituțiile să-și facă treaba și să spună oamenilor adevărul”, a declarat fostul lider al PSD.
Pe rețelele sociale, acesta a vorbit despre „date coafate” și „manipulare statistică”, susținând că revizuirile ar fi fost folosite pentru a justifica declinul din ultimele luni.
Conform seriilor ajustate sezonier publicate recent, economia României ar fi intrat în recesiune tehnică în 2024, după două trimestre consecutive de scădere, de aproximativ -0,4%.
Inițial, rapoartele indicau o creștere modestă, de sub 1% anual, care a permis Guvernului de atunci să continue majorările salariale și de pensii. Revizuirea ulterioară a schimbat însă interpretarea perioadei respective.
INS explică aceste modificări prin actualizarea metodologiilor și completarea bazelor de date, un proces cunoscut ca ajustare „post-factum”.
Economistul Bogdan Glăvan consideră că revizuirile nu sunt neobișnuite și apar frecvent și în alte state.
„Corecțiile statistice sunt normale. Ele nu indică neapărat o intenție de a denatura realitatea, ci o actualizare pe baza unor informații mai complete”, a declarat acesta pentru Adevărul.
Specialiștii subliniază că datele macroeconomice sunt adesea revizuite pe termen lung, pe măsură ce apar informații suplimentare din economie.
Premierul Ilie Bolojan respinge acuzațiile și susține că încetinirea economiei este rezultatul unei tranziții deliberate.
Potrivit acestuia, Guvernul a început să renunțe la un model bazat pe consum și deficit bugetar, în favoarea investițiilor, exporturilor și disciplinei fiscale.
„Recesiunea tehnică este temporară și face parte din costul acestei transformări”, a declarat șeful Executivului.
Bolojan a amintit că, în 2024, deficitul bugetar și cel extern au fost foarte ridicate, fără să genereze o creștere economică solidă. În opinia sa, resursele publice au fost direcționate mai ales spre consum, nu spre dezvoltare.
Președintele Nicușor Dan a cerut o abordare moderată în interpretarea cifrelor economice.
Șeful statului a arătat că scăderea consumului a influențat evoluția PIB, dar a subliniat că economia privată și fondurile europene pot susține revenirea în perioada următoare.
Controversa privind datele INS evidențiază tensiunile dintre actuala și fosta guvernare, într-un context economic fragil. În lipsa unor clarificări suplimentare, dezbaterea riscă să alimenteze neîncrederea publică în statisticile oficiale și în politicile economice.