De Adi Constantin 
Procedura de selecție pentru funcția de procuror-șef al Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism a intrat miercuri într-o etapă decisivă, odată cu audierea celor cinci candidați înscriși în competiție. Interviurile au loc în fața comisiei de la Ministerul Justiției, în contextul în care mandatul actualei conduceri se apropie de final.
Printre aspiranții la șefia instituției se află actualul procuror-șef, Alina Albu, care solicită un nou mandat, alături de procurorii Ioana-Bogdana Albani, Antonia Diaconu, Codrin-Horațiu Miron și Bogdan-Ciprian Pîrlog. Candidații provin atât din structura centrală, cât și din servicii teritoriale și din sistemul parchetelor militare, ceea ce reflectă diversitatea experienței profesionale din competiție.
Fiecare participant prezintă un proiect de management și răspunde întrebărilor comisiei, într-un proces care vizează evaluarea capacității administrative, a viziunii strategice și a integrității profesionale. Rezultatele selecției urmează să fie făcute publice la începutul lunii martie, după care propunerile vor fi transmise către Consiliul Superior al Magistraturii pentru obținerea avizului consultativ.
Miza procedurii este ridicată, în condițiile în care funcția de procuror-șef DIICOT va deveni vacantă în aprilie, iar în perioada următoare expiră și mandatele conducerii Parchetului General și al Direcției Naționale Anticorupție. Autoritățile încearcă astfel să evite blocajele instituționale într-un moment sensibil pentru sistemul judiciar.
În timpul audierilor, una dintre candidate, Ioana-Bogdana Albani, a atras atenția asupra unor probleme interne legate de modul în care sunt înregistrate și gestionate denunțurile formulate de persoane cercetate pentru infracțiuni grave. Potrivit acesteia, există situații în care inculpați acuzați de fapte violente sau complexe oferă informații minore, în special în dosare de droguri, pentru a obține reduceri semnificative ale pedepselor.
Albani a susținut că un control recent a identificat nereguli în circuitul administrativ al acestor denunțuri, fără a viza soluțiile date de procurori. Ea a precizat că problemele țin de proceduri, neglijență sau lipsă de informare, dar pot afecta credibilitatea și eficiența activității DIICOT.
Totodată, candidata a amintit că, în trecut, Direcția Națională Anticorupție a formulat critici similare, semnalând că unii inculpați profitau de acest mecanism pentru a obține avantaje în instanță. Practica ar fi permis, în anumite cazuri, reducerea substanțială a limitelor de pedeapsă, chiar și atunci când informațiile furnizate aveau o relevanță redusă.
Comisia de evaluare este condusă de ministrul Justiției, Radu Marinescu, care a subliniat necesitatea consolidării procedurilor interne și a creșterii transparenței în activitatea DIICOT. În acest context, viitorul procuror-șef va avea rolul de a corecta vulnerabilitățile semnalate și de a consolida încrederea publică în instituție.
Numirea noii conduceri DIICOT este considerată esențială pentru continuitatea luptei împotriva criminalității organizate și a traficului de droguri, într-o perioadă marcată de presiuni interne și externe asupra sistemului judiciar românesc.