De Adi Constantin 
Negocierile privind bugetul de stat al României pentru 2026 au intrat într-un blocaj politic, după ce partidele din coaliția de guvernare nu au reușit să ajungă la un acord asupra unor cheltuieli considerate esențiale. Liderii Partidul Social Democrat urmează să se reunească luni, 9 martie, pentru a decide poziția oficială a formațiunii în discuțiile cu partenerii de guvernare.
Disputa se concentrează în jurul unui pachet financiar estimat la aproximativ 10 miliarde de lei. Social-democrații, susținuți de Uniunea Democrată Maghiară din România, solicită fonduri suplimentare pentru două direcții principale: sprijin social pentru populație și continuarea investițiilor locale finanțate prin programele guvernamentale dedicate primăriilor.
Potrivit propunerii avansate de aceste partide, trei miliarde de lei ar urma să fie direcționate către un pachet de solidaritate destinat categoriilor vulnerabile, iar alte șapte miliarde ar acoperi proiecte deja aprobate prin programele Programul Național de Dezvoltare Locală și Programul Anghel Saligny, prin care sunt finanțate lucrări de infrastructură în localități din întreaga țară.
În schimb, partenerii din Partidul Național Liberal și Uniunea Salvați România susțin o abordare mult mai prudentă din punct de vedere bugetar. Aceștia ar accepta doar acordarea unor ajutoare punctuale pentru pensionari, similare celor oferite anul trecut, măsură estimată la aproximativ 1,7 miliarde de lei. Restul programelor sociale ar trebui, în opinia lor, finanțate în principal din fonduri europene.
Propunerea nu a fost acceptată de social-democrați, care consideră că investițiile locale deja aprobate trebuie susținute din bugetul național. În lipsa unui compromis, conducerea PSD a convocat o reuniune internă pentru a decide modul în care partidul va continua negocierile din coaliție.
Blocajul a devenit evident încă de săptămâna trecută, când liderii partidelor de guvernare s-au întâlnit la Palatul Victoria pentru discuții convocate de premierul Ilie Bolojan. După aproximativ trei ore de negocieri, întâlnirea s-a încheiat fără un acord privind forma finală a bugetului.
În paralel, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, le-a prezentat liderilor politici o primă variantă de lucru a proiectului bugetar pentru anul viitor. Documentul estimează cheltuieli totale de aproximativ 2.045 de miliarde de lei și propune modificări semnificative în distribuirea fondurilor către ministere.
Potrivit schiței discutate în coaliție, bugetul pentru apărare ar urma să crească semnificativ, depășind 44 de miliarde de lei, cu circa șase miliarde mai mult decât în anul precedent. Creșteri de finanțare sunt prevăzute și pentru domenii precum energia, economia sau afacerile interne.
În același timp, proiectul prevede reduceri pentru unele ministere importante. Deși rămân printre cele mai consistente capitole bugetare, alocările pentru muncă și educație ar urma să fie mai mici decât în 2025. Ajustări negative apar și la transporturi, dezvoltare și sănătate, unde finanțarea ar putea scădea cu aproximativ 1,5 miliarde de lei.
Documentul mai indică și o majorare substanțială pentru Înalta Curte de Casație și Justiție, instituție care ar putea beneficia de un buget de aproximativ 7,5 miliarde de lei, aproape dublu față de anul anterior.