De Adi Constantin 
Tensiunile militare din Orientul Mijlociu au declanșat o reacție rapidă pe piețele energetice internaționale, unde prețul petrolului a depășit din nou pragul de 100 de dolari pe baril. În acest context, fostul președinte american Donald Trump a declarat că actuala creștere a cotațiilor ar putea fi doar temporară și că prețurile ar urma să scadă odată cu eliminarea amenințării nucleare reprezentate de Iran.
Mesajul a fost transmis luni, 9 martie, când Trump a susținut că majorările pe termen scurt ale prețului petrolului reprezintă un cost minor comparativ cu obiectivul de securitate globală. În opinia sa, stabilizarea regiunii ar avea un impact direct asupra pieței energetice, determinând o reducere rapidă a cotațiilor.
Declarația vine într-un moment în care piețele globale reacționează puternic la conflictul din Orientul Mijlociu. Potrivit datelor citate de publicația Axios, cotațiile petrolului au trecut duminică peste 100 de dolari pentru prima dată din 2022, semnalând presiuni majore asupra aprovizionării globale și asupra costurilor pentru consumatori.
Indicatorul internațional Brent a depășit inițial 101 dolari pe baril și a continuat să urce ulterior peste 108 dolari. În același timp, referința americană West Texas Intermediate s-a apropiat de niveluri similare, iar în unele momente ale nopții cotațiile au urcat spre pragul de 120 de dolari pe baril înainte de reluarea tranzacțiilor din noua săptămână.
Creșterea accelerată a prețului petrolului are efecte directe și asupra piețelor europene de carburanți. În România, autoritățile monitorizează atent evoluția situației și analizează măsuri pentru a evita o scumpire puternică la pompă.
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a declarat că guvernul ia în calcul mai multe scenarii pentru a menține prețul combustibililor sub nivelul de 10 lei pe litru. Planurile sunt discutate împreună cu Ministerul Finanțelor și cu premierul și ar putea include intervenții fiscale, precum reducerea temporară a accizelor sau a altor taxe.
În prezent, taxele și accizele reprezintă aproape 70% din prețul final al carburanților plătit de șoferi, ceea ce oferă statului un instrument important de intervenție în cazul unor creșteri accelerate ale cotațiilor internaționale.
Datele recente arată că scumpirile din România au fost mai moderate decât în alte state europene. Prețurile la benzină și motorină au crescut cu aproximativ 40 de bani pe litru, în timp ce în Germania majorarea a depășit echivalentul unui leu, în Italia a ajuns la circa 1,5 lei, iar în Spania creșterea a fost de aproximativ 46 de bani.
Turbulențele de pe piața petrolului sunt legate direct de conflictul militar declanșat la finalul lunii februarie 2026, când Statele Unite ale Americii și Israel au lansat o operațiune militară asupra unor obiective din Iran. Atacurile au vizat infrastructura militară și lideri strategici, iar răspunsul Teheranului a inclus lansări de rachete și drone în regiune.
În doar câteva zile, confruntarea s-a extins într-un conflict regional care a afectat state din zona Golfului Persic, a dus la restricții asupra traficului aerian și a amplificat temerile privind stabilitatea geopolitică și securitatea energetică la nivel global.