De Adi Constantin 
Procedura de numire a noilor lideri ai marilor parchete din România intră într-o etapă decisivă. Secția pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a început marți seria de interviuri cu candidații propuși de ministrul Justiției, Radu Marinescu, pentru funcțiile de conducere din Parchetul General, Direcția Națională Anticorupție și DIICOT.
Prima audiere programată este cea a procurorului Codrin Horațiu Miron, propus pentru funcția de procuror-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism. Interviul reprezintă primul pas dintr-un calendar extins de evaluări care va continua atât în această săptămână, cât și în cea următoare.
Pe 11 martie sunt programați Alex Florența și Gill-Julien Grigore-Iacobici, ambii nominalizați pentru pozițiile de procuror-șef adjunct al DIICOT. O zi mai târziu, în fața Secției pentru procurori a CSM vor ajunge Cristina Chiriac, propusă pentru funcția de procuror general al României, și Marius Voineag, nominalizat pentru postul de adjunct al procurorului general.
Procesul de selecție continuă și săptămâna viitoare. În 16 martie va fi audiat Ioan Viorel Cerbu, propus pentru conducerea Direcției Naționale Anticorupție, iar pe 17 martie sunt programate interviurile Marinelei Mincă și ale lui Marius Ionel Ștefan, candidați pentru funcțiile de procuror-șef adjunct al DNA.
Selecția organizată de Ministerul Justiției s-a desfășurat între 8 ianuarie și 2 martie și a atras 19 candidați interesați de funcțiile de vârf din sistemul parchetelor. În urma acestei proceduri, ministrul Justiției a formulat propunerile oficiale pentru pozițiile de procuror general, adjuncții acestuia, conducerea DNA și DIICOT, precum și pentru posturile de procurori-șefi adjuncți.
După finalizarea interviurilor, Secția pentru procurori a CSM va emite un aviz motivat, cu rol consultativ. Documentul va însoți propunerile care sunt trimise ulterior președintelui României, Nicușor Dan, cel care are atribuția legală de a semna decretul de numire în funcție.
Conform Legii 303 din 2022 privind statutul magistraților, șeful statului poate refuza numirea unui candidat, dar trebuie să prezinte public motivele deciziei. Președintele are la dispoziție un termen de cel mult 60 de zile pentru a emite decretul de numire sau pentru a comunica un refuz motivat.
Legea prevede și situația în care Secția pentru procurori a CSM oferă un aviz negativ. Într-un astfel de caz, ministrul Justiției poate organiza un nou interviu cu respectivul candidat și poate decide fie să mențină propunerea pentru funcția de conducere, fie să o retragă și să inițieze o nouă procedură de selecție în termen de cel mult două luni.
Calendarul acestor numiri este strâns legat de expirarea mandatelor actualilor șefi ai parchetelor. Funcțiile de procuror general al României și de procuror-șef al DNA devin vacante începând cu 31 martie, iar conducerea DIICOT va rămâne liberă din 14 aprilie.
Procesul de desemnare a noilor lideri ai parchetelor a generat și reacții în spațiul public. Mai multe organizații civice au organizat un protest în fața Palatului Cotroceni după anunțarea nominalizărilor, solicitând mai multă transparență în procedură.
În timpul manifestației, președintele Nicușor Dan a ieșit pentru a discuta cu protestatarii și a transmis că își va asuma deciziile privind numirile. El a afirmat că procurorii care vor fi desemnați pentru conducerea marilor parchete vor avea responsabilitatea și sprijinul instituției prezidențiale, subliniind că are acces la mult mai multe informații despre sistemul judiciar decât cele disponibile în spațiul public.