De Adi Constantin 
O dispută juridică cu implicații politice și de securitate a ajuns pe masa judecătorilor din România, după ce trei figuri cunoscute din viața publică a Republicii Moldova au decis să conteste în instanță interdicția de acces pe teritoriul României și în spațiul Schengen. Este vorba despre primarul municipiului Chișinău, Ion Ceban, fostul prim-ministru Vasile Tarlev și fosta jurnalistă Natalia Morari, care au acționat în judecată Poliția de Frontieră și Serviciul Român de Informații.
Măsura care le blochează intrarea în România a fost impusă în vara anului 2025, autoritățile române invocând motive legate de securitatea națională. Interdicția are o durată de cinci ani și se aplică automat în întreg spațiul Schengen. Cei trei politicieni au decis să conteste decizia în instanță, iar dosarele lor sunt analizate de Secția de Contencios Administrativ și Fiscal a Curții de Apel București.
Cazul cel mai avansat în procedură este cel al lui Ion Ceban, edilul capitalei Republicii Moldova și lider al Mișcării Alternativa Națională. Acesta a încercat anterior să obțină suspendarea interdicției până la soluționarea definitivă a litigiului, însă solicitarea i-a fost respinsă. Instanța a stabilit că, potrivit legislației privind regimul străinilor, măsurile adoptate din motive de securitate națională nu pot fi suspendate pe durata procesului. Judecătorii au considerat că actul administrativ contestat are caracter restrictiv și este emis în baza unor prevederi legale speciale care nu permit suspendarea executării.
Procesul în care Ceban cere anularea interdicției continuă la Curtea de Apel București. La un termen anterior, judecătorii au decis amânarea cauzei pentru ca avocații primarului să poată consulta documentele clasificate depuse de Serviciul Român de Informații. Procedura a necesitat inclusiv identificarea unui grefier autorizat pentru acces la informații secrete. Următoarea decizie în acest dosar este așteptată pe 11 martie 2026.
O acțiune similară a fost introdusă și de Vasile Tarlev, fost premier al Republicii Moldova în perioada 2001–2008 și lider al Partidului Viitorul Moldovei. Procesul său, în care contestă documentul oficial prin care i-a fost interzis accesul în România, este programat să fie judecat pe 1 aprilie 2026.
Natalia Morari, cunoscută inițial ca jurnalistă și ulterior implicată în politică, a depus la rândul ei o cerere în instanță împotriva aceleiași măsuri. Dosarul său a fost înregistrat la Curtea de Apel București, însă până în prezent nu a fost stabilit un prim termen de judecată.
Autoritățile române au oferit explicații limitate privind motivele interdicției. Ministerul Afacerilor Externe a transmis la scurt timp după adoptarea deciziei că măsura a fost luată din considerente legate de securitatea națională, în conformitate cu legislația în vigoare. Instituția a precizat că decizia aparține autorităților competente din România și că aceasta presupune automat interzicerea accesului în întreg spațiul Schengen.
În cazul lui Ion Ceban, ministrul de externe Oana Țoiu a declarat public că există de mai mult timp informații documentate privind legături complicate ale politicianului cu reprezentanți ai Federației Ruse. În spațiul public au apărut în ultimii ani relatări despre posibile contacte ale acestuia cu persoane asociate serviciilor rusești și despre sprijin politic din partea unor rețele de influență apropiate Moscovei.
Ion Ceban conduce Primăria Chișinău din 2019 și a fost anterior afiliat unor formațiuni politice cu orientare pro-rusă, inclusiv Partidul Comuniștilor și Partidul Socialiștilor. În trecut, a criticat Acordul de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană și a susținut apropierea de Uniunea Vamală Rusia–Belarus–Kazahstan.
Și Vasile Tarlev este o figură politică asociată frecvent cu orientarea spre Moscova. Fostul premier moldovean a primit în 2016 „Ordinul Prieteniei” din partea președintelui rus Vladimir Putin. În prezent, liderul Partidului Viitorul Moldovei promovează ideea neutralității Republicii Moldova în contextul războiului din Ucraina și pledează pentru reluarea unui parteneriat strategic cu Rusia. Presa de la Chișinău a relatat de-a lungul timpului că Tarlev ar avea sprijin în cercuri apropiate Kremlinului și în rețelele asociate oligarhului Ilan Șor.
Natalia Morari a devenit cunoscută ca jurnalistă de investigație înainte de a intra în politică și de a candida la alegerile prezidențiale din 2024. Discursul său public a inclus frecvent critici la adresa instituțiilor occidentale și a ceea ce a numit „elite globaliste”. În spațiul mediatic din Republica Moldova au apărut informații potrivit cărora campania sa electorală ar fi beneficiat de sprijin financiar din partea oligarhului Veaceslav Platon, condamnat în Rusia pentru spălare de bani. Morari figurează și în baza de date ucraineană „Mirotvoreț”, unde este catalogată drept persoană asociată intereselor serviciilor de informații rusești.
Deciziile finale în procesele deschise la Curtea de Apel București vor stabili dacă interdicțiile impuse celor trei politicieni vor rămâne în vigoare sau vor fi anulate.