De Adi Constantin 
Guvernul pregătește o serie de măsuri pentru reducerea cheltuielilor din sectorul public, în încercarea de a echilibra bugetul și de a păstra resurse pentru investiții. Premierul Ilie Bolojan a anunțat că ministerele și instituțiile statului vor trebui să își reorganizeze activitatea și să identifice economii, în contextul presiunilor tot mai mari asupra finanțelor publice.
Anunțul a fost făcut după ce Ministerul Finanțelor a publicat proiectul de buget, document pe care executivul intenționează să îl adopte rapid și să îl trimită Parlamentului pentru dezbatere și vot. Potrivit premierului, bugetul pentru anul în curs este construit într-un context economic dificil și trebuie să răspundă simultan mai multor provocări majore.
Una dintre cele mai importante mize rămâne reducerea deficitului bugetar, care obligă Guvernul să controleze mai atent modul în care sunt cheltuiți banii publici. În același timp, autoritățile vor să mențină investițiile publice la un nivel ridicat, pentru a susține dezvoltarea infrastructurii și proiectele finanțate din fonduri europene.
Presiunea asupra bugetului este amplificată și de costul tot mai mare al dobânzilor pe care statul trebuie să le plătească pentru datoria publică. În acest context, executivul consideră că o reformă administrativă este inevitabilă pentru a crea spațiu financiar în buget.
Ilie Bolojan a explicat că reducerea cheltuielilor de personal este una dintre măsurile necesare pentru a păstra resursele destinate investițiilor și serviciilor publice. Astfel, instituțiile statului vor trebui să își revizuiască structurile și să reducă anumite costuri administrative.
În același timp, Guvernul susține că programele sociale destinate categoriilor vulnerabile nu vor fi afectate. Bugetul pentru aceste măsuri de sprijin este estimat la aproximativ 250 de miliarde de lei, iar autoritățile spun că protejarea persoanelor aflate în dificultate rămâne o prioritate.
Planul de reformă administrativă a fost anunțat încă de la începutul anului, când executivul a prezentat primele măsuri pentru reducerea aparatului bugetar. Printre acestea se numără desființarea a mii de posturi de consilieri personali ai aleșilor locali, dar și reducerea numărului de angajați din instituțiile prefectului și din administrațiile locale.
Potrivit calculelor făcute după adoptarea reformei, reorganizarea administrației ar putea duce la eliminarea a aproximativ 45.000 de posturi din sectorul public. O parte dintre acestea sunt poziții vacante, însă există și mii de posturi ocupate care ar urma să dispară în urma restructurărilor.
Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a explicat că doar la nivelul administrației locale reducerea ar însemna aproape 13.000 de posturi ocupate eliminate, alături de peste 26.000 de poziții vacante. La acestea se adaugă peste 6.000 de posturi de consilieri personali care ar urma să fie desființate în cadrul reformei administrative.
Executivul consideră că reorganizarea aparatului public și reducerea cheltuielilor administrative sunt esențiale pentru a face statul mai eficient și pentru a direcționa mai multe resurse către investiții și dezvoltare economică.