De Adi Constantin 
Președintele Franței, Emmanuel Macron, este așteptat în România în luna mai, potrivit unor informații din surse apropiate discuțiilor diplomatice. Vizita are loc într-un moment sensibil pentru securitatea europeană, în apropierea Summitului B9 programat la București pe 13 mai, unde liderii statelor est-europene din NATO urmează să se întâlnească pentru coordonare strategică.
Deși nu a fost confirmată oficial participarea lui Macron la reuniunea B9, prezența sa în România în aceeași perioadă indică o intensificare a dialogului bilateral și a implicării Franței în regiune. Vizita vine ca răspuns la deplasarea recentă a președintelui României, Nicușor Dan, la Paris, unde cei doi lideri au discutat despre apărare, economie și stabilitatea europeană.
Întâlnirea de la Paris a pus accent pe consolidarea cooperării militare și pe rolul strategic al Mării Negre. Oficialii au analizat inclusiv investițiile franceze din industria de apărare din România și perspectivele extinderii acestora, dar și proiecte energetice majore, precum hidrocentrala de la Tarnița. În paralel, discuțiile au vizat combaterea dezinformării și întărirea instituțiilor democratice în contextul tensiunilor geopolitice.
Pe fondul războiului din Ucraina, componenta militară a relației bilaterale a căpătat o miză suplimentară. Franța are deja o prezență consistentă în România, inclusiv prin structuri NATO desfășurate la Cincu, iar exercițiile recente au evidențiat nevoia de adaptare logistică și birocratică la nivel european. Autoritățile române consideră că aceste evoluții contribuie la creșterea interoperabilității și la consolidarea capacității de descurajare pe flancul estic.
În paralel, Parisul promovează o nouă abordare privind securitatea nucleară europeană. Emmanuel Macron a avansat ideea unei „descurajări extinse”, care ar permite statelor partenere să participe la exerciții și, în anumite condiții, să găzduiască componente ale arsenalului francez. Totuși, controlul asupra utilizării armelor nucleare ar rămâne exclusiv la nivel național, iar inițiativa nu oferă garanții similare celor furnizate de Statele Unite.
Mai multe state europene au acceptat să analizeze propunerea franceză, însă România nu s-a alăturat acestui demers. Specialiștii în securitate consideră că proiectul are mai degrabă o dimensiune simbolică și operațională limitată, dar absența Bucureștiului din discuții ar putea influența poziționarea strategică a țării într-un moment în care Europa caută soluții complementare la umbrela de securitate americană.
Summitul B9 de la București va reuni liderii din Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România și Slovacia, într-un format creat pentru coordonarea pozițiilor înaintea reuniunilor NATO. Evenimentul este considerat esențial pentru stabilirea unei strategii comune privind sprijinul pentru Ucraina și întărirea apărării regionale.
La reuniune este așteptat și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, care revine la București după vizita recentă. Prezența sa subliniază importanța sprijinului acordat Kievului de statele din regiune.
Statele Unite au fost, de asemenea, invitate la summit, însă nu este clar cine va reprezenta Washingtonul. Fostul președinte Donald Trump a exclus participarea, iar numele vehiculat pentru prezență este cel al secretarului de stat Marco Rubio.
România încearcă să joace un rol activ și în reconstrucția Ucrainei, propunând utilizarea bazelor de la Mihail Kogălniceanu și Câmpia Turzii ca hub-uri logistice pentru operațiuni viitoare. Autoritățile au subliniat că aceste facilități vor găzdui trupe aliate, fără implicarea directă a militarilor români pe teritoriul ucrainean.
Formatul B9, lansat în 2015 de fostul președinte Klaus Iohannis împreună cu liderul polonez Andrzej Duda, a devenit un instrument-cheie de coordonare politică pe flancul estic al NATO, mai ales după deteriorarea mediului de securitate în urma anexării Crimeei.
Vizita lui Emmanuel Macron în România readuce în prim-plan relația strategică dintre Paris și București, consolidată în ultimii ani inclusiv prin prezența militară franceză și inițiative comune în domeniul apărării. În 2022, liderul francez a transmis de la baza Mihail Kogălniceanu un mesaj clar de sprijin pentru securitatea României și a întregului flanc estic, reafirmând angajamentul Franței față de NATO și stabilitatea regională.