De Adi Constantin 
Europa este împinsă să își accelereze ritmul de înarmare, iar mesajul transmis de NATO către marile companii din industria de apărare este direct: investițiile trebuie făcute acum, nu în următorii ani.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, urmează să discute la Bruxelles cu liderii celor mai importante grupuri europene din domeniul militar pentru a obține angajamente concrete privind creșterea producției de armament înaintea summitului alianței programat în iulie, la Ankara.
Potrivit informațiilor apărute în presa internațională, NATO încearcă să transforme promisiunile politice privind majorarea bugetelor de apărare în proiecte industriale reale, într-un moment în care statele europene se confruntă cu presiuni tot mai mari legate de securitate și de dependența de echipamentele militare americane.
Înaintea reuniunii de la Bruxelles, companiilor din industria de apărare li s-a cerut să prezinte planurile de investiții și capacitatea de a crește producția în sectoare considerate esențiale pentru NATO. Printre acestea se află sistemele de apărare antiaeriană, muniția și rachetele cu rază lungă de acțiune.
Surse din industrie susțin că o întâlnire de asemenea amploare, care reunește simultan un număr mare de producători europeni de armament, este rară și arată presiunea existentă în interiorul alianței pentru accelerarea dezvoltării industriei militare europene.
La discuțiile de la Bruxelles sunt așteptate companii precum Rheinmetall, Airbus, Saab, Leonardo, Safran și MBDA.
În paralel cu creșterea cheltuielilor pentru apărare, statele europene încearcă să își consolideze propriile capacități industriale. Oficialii NATO consideră că Europa trebuie să poată produce mai mult echipament militar pe plan intern, în special în domenii unde dependența de Statele Unite este încă foarte mare.
Printre cele mai sensibile puncte se află rachetele cu rază lungă și sistemele de apărare antiaeriană. Germania, de exemplu, caută soluții pentru întărirea capacităților sale defensive, inclusiv prin achiziția de rachete Tomahawk din SUA.
În același timp, mai multe guverne europene cer companiilor locale să accelereze dezvoltarea unor alternative produse în Europa, pe fondul temerilor legate de angajamentul pe termen lung al Washingtonului față de securitatea continentului.
În ultimii ani au existat dispute între statele europene și producătorii de armament privind ritmul lent de dezvoltare al capacităților militare. Companiile reclamă lipsa contractelor ferme pe termen lung, în timp ce guvernele susțin că industria nu a investit suficient de rapid pentru a răspunde noilor cerințe de securitate.
Tensiunile s-au amplificat și după decizia Pentagonului de a retrage 5.000 de militari americani din Germania. În plus, consumul ridicat de muniție și echipamente în conflictele recente din Orientul Mijlociu a alimentat îngrijorările privind capacitatea Europei de a reacționa independent în cazul unei crize majore.
Potrivit estimărilor NATO, dacă statele europene vor ajunge la cheltuieli pentru apărare de 5% din PIB, bugetele militare ale continentului ar putea crește cu aproximativ 1.000 de miliarde de dolari anual până în 2035, comparativ cu nivelul din 2024.