De Adi Constantin 
Parlamentul se reunește de luni într-o sesiune extraordinară în care vor fi discutate mai multe proiecte legislative considerate esențiale pentru îndeplinirea obligațiilor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Pe agenda aleșilor se află și proiectul privind programul SAFE, alături de reforme care vizează administrația publică, sistemul sanitar, urbanismul și fiscalitatea.
Ședințele celor două Camere vor avea loc în format hibrid, parlamentarii urmând să participe atât din plen, cât și prin mijloace electronice.
Prima decizie importantă a venit din partea Comisiei pentru sănătate a Camerei Deputaților, care a aprobat un amendament ce permite reluarea angajărilor în unitățile sanitare de stat.
Modificarea, inițiată de parlamentarii PSD, stabilește că spitalele și instituțiile aflate în subordinea Ministerului Sănătății, precum și cele administrate de autoritățile locale sau de alte ministere cu rețea sanitară proprie, vor fi exceptate de la restricțiile privind ocuparea posturilor prevăzute de Legea nr. 141/2025.
Posturile vor putea fi ocupate în limita bugetelor deja aprobate, fără a fi necesare derogări suplimentare.
Amendamentul a fost adoptat cu 17 voturi favorabile și trei abțineri.
Deputatul Alexandru Rafila a declarat că măsura este una urgentă, invocând inclusiv problemele de personal existente la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Marie Curie”.
La începutul sesiunii extraordinare, liderul PSD, Sorin Grindeanu, a transmis că social-democrații vor analiza fiecare proiect în funcție de impactul asupra interesului public și nu vor acorda un sprijin automat Guvernului.
Acesta a afirmat că Parlamentul trebuie să recupereze întârzierile în implementarea reformelor necesare pentru accesarea fondurilor din PNRR, însă a avertizat că PSD nu va susține inițiative care, în opinia partidului, afectează instituțiile statului sau transferă costurile deciziilor guvernamentale asupra populației.
Grindeanu a precizat că PSD va vota proiectele privind:
- mecanismul de recompensare a performanței angajaților ANAF și ai Autorității Vamale;
- legea privind decarbonizarea sistemelor de încălzire și răcire, în forma modificată prin amendamentele PSD și UDMR;
- Codul Urbanismului, cu respectarea rezultatului referendumului din București privind atribuțiile de autorizare a construcțiilor.
Guvernul consideră că adoptarea rapidă a acestor acte normative este necesară pentru evitarea unor penalizări și pentru continuarea finanțărilor europene.
Premierul Ilie Bolojan a declarat anterior că proiectele aflate pe agenda Parlamentului sunt legate de accesarea unor granturi în valoare de peste 1,6 miliarde de euro, urmând ca alte aproximativ trei miliarde de euro să depindă de reformele care trebuie finalizate în următoarele luni.
Lucrările vor începe în Camera Deputaților, unde sunt programate ședințe de plen și dezbateri în comisiile de specialitate, în timp ce Senatul va analiza proiectele aflate în competența sa și va convoca noi ședințe pe măsură ce actele legislative vor fi adoptate de prima Cameră.
Printre cele mai importante proiecte aflate în dezbatere se numără Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, modificările la Legea sănătății privind ocuparea posturilor din sistemul medical și schimbările referitoare la acordarea primelor de carieră pentru personalul din învățământ, finanțate din fonduri europene.
Tot în Camera Deputaților vor intra în dezbatere acordul privind programul SAFE încheiat între România și Uniunea Europeană, proiectul privind consolidarea legislației în domeniul integrității și legea referitoare la decarbonizarea sectorului de încălzire și răcire.
La Senat vor fi analizate proiectele privind introducerea unui sistem de recompensare a performanței pentru personalul ANAF și al Autorității Vamale, modificarea Codului administrativ privind cariera funcționarilor publici și două inițiative legislative care urmăresc rezolvarea blocajelor generate de aplicarea măsurilor fiscal-bugetare în domeniul cadastrului și al TVA pentru locuințe.
De asemenea, Codul Urbanismului urmează să primească votul final în Camera Deputaților, după ce a fost adoptat tacit de Senat.
Executivul a inclus în sesiunea extraordinară șase direcții majore de reformă, considerate esențiale atât pentru îndeplinirea jaloanelor din PNRR, cât și pentru continuarea finanțărilor europene.
Printre acestea se numără introducerea unui sistem prin care angajații ANAF și ai Autorității Vamale să fie recompensați în funcție de rezultatele obținute în creșterea încasărilor la buget. Guvernul propune și modificarea regulilor privind cariera funcționarilor publici și evaluarea performanței personalului contractual din administrație.
Un alt proiect important este noul Cod al Urbanismului, despre care Executivul estimează că poate avea un impact financiar de peste 900 de milioane de euro prin accelerarea investițiilor și simplificarea procedurilor administrative.
Pe agenda Parlamentului se află și două proiecte dedicate tranziției energetice. Primul urmărește înlocuirea sistemelor de încălzire ineficiente, iar cel de-al doilea stabilește cadrul pentru investiții în tehnologia bazată pe hidrogen.
Lista reformelor este completată de modificări privind regimul incompatibilităților și atribuțiile Agenției Naționale de Integritate, precum și de proiectul legii salarizării unitare.
Deși legea salarizării reprezintă unul dintre cele mai importante angajamente asumate prin PNRR, Guvernul admite că proiectul nu este încă pregătit pentru dezbaterea în Parlament.
După mai multe runde de negocieri, Executivul nu a reușit să obțină nici acordul organizațiilor sindicale și nici consensul politic necesar pentru adoptarea documentului. Sindicatele din sănătate și educație au criticat modul în care au fost purtate consultările și au refuzat să participe la discuțiile organizate de Guvern.
Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a declarat că, în forma actuală, proiectul are șanse reduse să fie introdus pe ordinea de zi în această săptămână. Potrivit acestuia, Parlamentul ar putea fi convocat din nou într-o altă sesiune extraordinară pentru finalizarea acestui jalon.
Și premierul Ilie Bolojan a afirmat că negocierile continuă și că este puțin probabil ca legea să ajungă la vot în perioada imediat următoare, deoarece nu există încă o variantă finală asupra căreia să existe un acord politic.
Ilie Bolojan susține că întârzierea adoptării legii salarizării poate avea consecințe importante asupra fondurilor europene destinate României.
Potrivit premierului, neîndeplinirea acestui jalon ar putea însemna pierderea a aproximativ 770 de milioane de euro din finanțările prevăzute prin PNRR.
În același timp, șeful Guvernului afirmă că amânarea reformei nu ar reduce cheltuielile cu salariile din sectorul public. În lipsa unei noi legi, salariile ar urma să fie indexate de la începutul anului viitor, ceea ce ar genera costuri suplimentare estimate la aproximativ 12 miliarde de lei.
Premierul a precizat că soluția preferată rămâne adoptarea proiectului prin dezbatere parlamentară, însă nu a exclus varianta asumării răspunderii Guvernului dacă negocierile nu vor conduce la un acord.
Social-democrații au transmis că nu vor susține proiectul în forma discutată până acum.
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat că partidul nu va vota o lege care, în opinia sa, ar aduce măsuri de austeritate și ar afecta sistemele publice de sănătate și educație.
Acesta a cerut reluarea dialogului cu sindicatele și elaborarea unei variante care să fie discutată în cadrul unor consultări reale înainte de a fi trimisă în Parlament.
Grindeanu a precizat că PSD este dispus să participe la o nouă sesiune extraordinară, dacă va exista un proiect asupra căruia să fie obținut un consens între Guvern, partidele din coaliție și reprezentanții angajaților.
Reprezentanții PNL și USR susțin că actualele blocaje nu pot fi atribuite exclusiv Guvernului, amintind că proiectul legii salarizării este în lucru încă din anul 2021.
Cele două formațiuni afirmă că, în această perioadă, documentul s-a aflat în responsabilitatea mai multor miniștri ai Muncii desemnați de PSD, motiv pentru care social-democrații poartă o parte din responsabilitate pentru întârzierile înregistrate.
Astfel, legea salarizării rămâne unul dintre principalele proiecte aflate în așteptare, iar Parlamentul ar putea fi convocat din nou în perioada următoare pentru finalizarea dezbaterilor și îndeplinirea unuia dintre cele mai importante jaloane asumate de România prin PNRR.