De Adi Constantin 
Legea face parte din pachetul pentru care Executivul și-a angajat răspunderea în Parlament, fiind considerată un element esențial în relația României cu instituțiile europene.
CCR a amânat în 10 decembrie o hotărâre privind sesizarea ÎCCJ, stabilind termen pentru data de 28. Legea privind pensiile de serviciu fusese declarată parțial neconstituțională în octombrie, deoarece Guvernul nu respectase termenul stabilit pentru avizul obligatoriu al CSM. După această decizie, proiectul a fost modificat și retransmis Parlamentului, fiind din nou contestat.
În 2 decembrie, Guvernul și-a angajat răspunderea pe forma actualizată, deși documentul a primit aviz negativ din partea CSM. Proiectul reglementează vârsta minimă de pensionare, condițiile de vechime și modalitatea de calcul a pensiilor magistraților, inclusiv limitarea cuantumului final raportat la venitul net.
Înalta Curte argumentează că Executivul nu ar fi justificat caracterul de urgență al proiectului, invocând în mod neconcludent condiționalități din PNRR. Judecătorii reclamă lipsa unor date care să arate impactul economic pe termen scurt și lipsa predictibilității în noul cadru legislativ.
Magistrații susțin că textul folosește termeni neclari, produce modificări abrupte asupra statutului profesional și afectează principiul securității juridice, întrucât nu oferă o perioadă de tranziție reală. O parte importantă a criticilor vizează faptul că legea ar crea diferențe între categoriile de pensii de serviciu, magistrații fiind singurii cu plafonări mai restrictive.
Potrivit sesizării, standardul minim de calcul ar scădea la 55% din baza de calcul, cu plafonare la 70% din venitul net, nivel considerat inferior față de alte categorii de beneficiari ai pensiilor speciale.
Forma actuală a legii introduce creșterea graduală a vârstei de pensionare, stabilirea unui prag minim de vechime totală în muncă de 35 de ani și o etapizare până la atingerea vârstei standard din sistemul public. Vârsta minimă rămâne 49 de ani până la finalul anului 2026, urmând să crească treptat pentru generațiile următoare.
Calculul pensiei se va baza pe media veniturilor din ultimele 60 de luni de activitate și va include limitarea actualizărilor și bonificațiilor doar pentru cei care îndeplinesc deja condițiile la data intrării în vigoare a legii. Proiectul urmărește o armonizare cu regulile generale din sistemul public, dar rămâne contestat din perspectiva garantării independenței justiției.
Premierul Ilie Bolojan afirmă că are încredere că CCR va valida legea, considerând că aceasta respectă prevederile constituționale. El evită să ia în calcul un nou refuz, spunând că decizia trebuie așteptată.
În opoziție, mai multe voci politice speculează că amânarea ar putea indica o posibilă respingere. Ludovic Orban crede că o eventuală decizie de neconstituționalitate ar fi luată într-un moment în care atenția publicului este redusă.
La nivel european, vicepreședintele PE, Victor Negrescu, avertizează că respingerea legii ar putea afecta accesul României la fonduri din PNRR, cel puțin temporar, până la conformarea cu jalonul aferent pensiilor de serviciu. În același timp, el subliniază că un nou impas ar pune la încercare stabilitatea coaliției de guvernare.