De Adi Constantin 
CCR urma să se pronunțe duminică, 28 decembrie, asupra proiectului de reformă a pensiilor de serviciu pentru judecători și procurori, însă procedura a fost amânată pentru a doua oară. Potrivit datelor din ședință, patru judecători au părăsit sala de dezbateri, ceea ce a făcut imposibilă luarea unei decizii.
Surse din cadrul instituției au indicat că aceeași grupare de judecători ceruse o amânare și la începutul lunii decembrie, argumentând necesitatea unor analize suplimentare pe proiectul legislativ. În această etapă, CCR urmează să stabilească dacă actul normativ respectă prevederile constituționale.
Poziția lui Augustin Zegrean și contextul procedural
Fostul președinte al Curții Constituționale, Augustin Zegrean, a declarat că situația era previzibilă. Acesta afirmă că absența unui singur judecător poate bloca ședința, întrucât deciziile CCR trebuie luate în condiții stricte de cvorum.
Zegrean susține că, indiferent de presiunile politice sau de solicitările executivului, judecătorii constituționali nu pot fi obligați să accelereze procedurile. În opinia sa, legea nu mai poate intra în vigoare înainte de începutul anului viitor, întrucât Parlamentul urmează să intre în vacanță, iar bugetul de stat va fi adoptat abia în primăvară.
Ce prevede reforma pensiilor magistraților
Proiectul de lege elaborat de Guvernul Bolojan limitează pensiile speciale la 70% din venitul net obținut în ultima lună de activitate. În prezent, cuantumul se calculează la aproximativ 80% din ultimul salariu brut, ceea ce produce diferențe mari față de sistemul contributiv.
Reforma prevede și creșterea graduală a vârstei de pensionare până la 65 de ani, într-un interval de 15 ani, prin ajustări anuale. Executivul justifică schimbările prin nevoia de echitate, sustenabilitate bugetară și corelare cu situația demografică.
Reacția Înaltei Curți și criticile magistraților
ÎCCJ a sesizat CCR cu unanimitate de voturi, acuzând proiectul de nerespectarea independenței justiției și a jurisprudenței europene. Magistrații reclamă un tratament discriminatoriu față de alte categorii beneficiare de pensii de serviciu și susțin că reforma ar desființa de facto statutul constituțional protejat al profesiei.
Purtătorul de cuvânt al instanței supreme, Victor Alistar, afirmă că actul normativ conține lacune, încălcări ale principiilor constituționale și un caracter de urgență nejustificat. Argumentele au fost transmise către CCR pentru analiză.
Ce spune Guvernul Bolojan despre motivele modificării
Premierul Ilie Bolojan consideră că nivelul actual al pensiilor din magistratură este neconform cu realitatea economică și socială a țării. Șeful Guvernului subliniază că o pensie magistrat de aproximativ 5.000 de euro este de aproape zece ori mai mare decât pensia medie din România.
Bolojan susține că reforma are ca scop menținerea unui echilibru între sustenabilitate și recunoașterea statutului profesional al magistraților. Totodată, acesta consideră că pensionările la vârste de 48-50 de ani pun presiune pe sistemul public, într-un context în care doar jumătate dintre persoanele între 55 și 64 de ani sunt active pe piața muncii.