26 mart. 2026, J

Un bărbat din București a fost condamnat la 8.400 de lei amendă penală pentru instigare publică, după ce a lansat pe rețelele sociale mesaje prin care îndemna la acțiuni violente împotriva Guvernului. Judecătoria Sectorului 6 a stabilit pedeapsa în urma unor postări online în care acesta chema foști deținuți și rezerviști ai armatei să „ia cu asalt” sediul Executivului.

Decizia nu este definitivă și poate fi contestată în termenul legal.


Condamnare pentru apeluri la violență

Potrivit hotărârii instanței, Gabriel Constantinescu a fost găsit vinovat de săvârșirea infracțiunii de instigare publică în formă continuată. Pedeapsa stabilită este de 210 zile-amendă, valoarea unei zile fiind de 40 de lei, ceea ce duce la suma totală de 8.400 de lei.

Instanța a dispus și o pedeapsă complementară, prin care bărbatul pierde, pentru doi ani, dreptul de a fi ales în autorități publice și de a ocupa funcții care implică exercitarea autorității de stat.


Mesajele publicate pe Facebook și TikTok

Dosarul a fost deschis în luna mai, când Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 a decis plasarea inculpatului sub control judiciar. Procurorii au reținut că mesajele sale au fost transmise în contextul tensiunilor legate de alegerile prezidențiale și de dezbaterea privind o posibilă anulare a scrutinului.

Pe 8 mai, acesta a publicat pe Facebook un videoclip de peste două minute, intitulat „Facem revoluție”, în care solicita sprijin pentru organizarea unei acțiuni violente. În înregistrare, bărbatul afirma că este necesară „o nouă revoluție” și îi încuraja pe rezerviști, foști militari și foști deținuți să îl contacteze în privat pentru participare.

Clipul a fost redistribuit și pe TikTok, amplificând vizibilitatea mesajului și făcând obiectul probelor administrate în dosar.


Scenariile descrise în apelul la acțiune

În mesajele analizate de anchetatori, inculpatul descria un scenariu în care participanții urmau să se adune în Piața Victoriei, să înconjoare clădirea Guvernului, să depășească cordonul forțelor de ordine și să pătrundă în instituție. Acesta susținea că scopul ar fi fost preluarea controlului și „arestatea” membrilor Executivului.

Judecătorii au considerat că mesajele reprezintă îndemnuri directe la violență și o amenințare la adresa ordinii publice.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *