De Adi Constantin 
Marius Andruh a fost ales la conducerea Academia Română, preluând mandatul de președinte după un scrutin în care l-a avut contracandidat pe Mircea Dumitru. Alegerea marchează începutul unei noi etape pentru instituția considerată reperul suprem al cercetării și culturii din România.
La scurt timp după vot, noul președinte a vorbit despre direcția pe care intenționează să o urmeze, insistând asupra rolului activ pe care Academia ar trebui să îl aibă în societate. El a atras atenția că expertiza acumulată în institutele de cercetare, inclusiv cele economice, rămâne insuficient valorificată la nivel decizional și a transmis un mesaj clar către mediul politic: dialogul și cooperarea cu specialiștii trebuie consolidate.
În viziunea sa, Academia nu este doar o instituție simbolică, ci un spațiu esențial pentru dezvoltarea cunoașterii. Marius Andruh a subliniat că va susține fără rezerve cercetarea fundamentală, pe care o consideră motorul progresului științific, dar și domeniile care țin de identitatea culturală, precum științele umaniste. A reamintit și rolul instituției în stabilirea normelor limbii române, ca parte a responsabilității sale culturale.
Un alt obiectiv declarat este apropierea Academiei de public. Andruh a indicat că proiectele începute în mandatul anterior, când a fost vicepreședinte, vor continua și vor fi extinse. Conferințele deschise și evenimentele dedicate publicului larg, organizate inclusiv în afara programului obișnuit, sunt văzute ca o cale de a face știința mai accesibilă. În ultimul an, instituția a organizat sute de astfel de manifestări, acoperind teme diverse, de la cercetare de vârf la tradiții culturale.
Pe lângă componenta academică, noul președinte a adus în discuție și problema patrimoniului. El a vorbit despre necesitatea reabilitării clădirilor aflate în administrarea Academiei, multe dintre ele recuperate în stare avansată de degradare după perioada comunistă. Dincolo de aspectul estetic, Andruh consideră că salvarea acestor imobile ține de protejarea identității culturale.
Discursul său a inclus și un mesaj de încredere în evoluția societății românești. În opinia sa, critica permanentă nu este constructivă, iar progresul depinde de capacitatea de a construi și de a avea încredere în direcția în care se îndreaptă țara. Academia, spune el, poate contribui la această evoluție prin autoritatea sa intelectuală și prin implicare activă în dezbaterea publică.
Alegerea lui Marius Andruh a fost decisă în turul al doilea, unde a obținut majoritatea voturilor exprimate de membrii Academiei. El îi succede lui Ioan-Aurel Pop, al cărui mandat s-a încheiat la începutul lunii aprilie.
Cu o carieră solidă în chimie și o activitate academică recunoscută internațional, Andruh vine la conducerea instituției după ani în care a coordonat proiecte de cercetare și a format generații de studenți. Este profesor emerit al Universității din București și conduce Institutul de Chimie Organică și Supramoleculară „C.D. Nenițescu”, fiind implicat și în pregătirea olimpicilor la chimie.
Următoarea etapă în reorganizarea conducerii Academiei Române este programată pentru finalul lunii aprilie, când vor fi aleși vicepreședinții și secretarul general.