PSD și ministrul Justiției, acuzați de intimidarea jurnaliștilor de investigație

Apelul transmite că jurnalista Emilia Șercan a devenit ținta unor atacuri publice coordonate din partea PSD și a ministrului Justiției, vizat de suspiciuni de plagiat într-o teză de doctorat.

„Aceleași strategii de delegitimare au fost folosite și împotriva redacției independente Recorder, care a dezvăluit carențe fundamentale ale sistemului de justiție din România”, se arată în scrisoare.

Organizațiile semnatare susțin că atacurile nu contestă faptele prezentate de jurnaliști, ci urmăresc discreditarea acestora și intimidarea întregii prese de investigație.

Scrisoarea arată că PSD și ministrul Justiției folosesc poziția instituțională pentru a delegitima munca jurnalistică, ceea ce contravine standardelor UE privind libertatea presei și statul de drept, protejate de articolul 11 din Carta Drepturilor Fundamentale a UE și jurisprudența CEDO.

Semnatarii cer Comisiei Europene:

• analiza cazului ca exemplu de încălcare a libertății presei;
• solicitarea de explicații oficiale autorităților române;
• monitorizarea respectării obligațiilor privind protecția jurnaliștilor;
• transmiterea unui mesaj clar că intimidarea presei nu este tolerată într-un stat membru UE.

Pe 12 ianuarie 2026, Emilia Șercan a publicat investigația privind plagiatul ministrului Justiției, Radu Marinescu (PSD). Aceasta a prezentat dovezile integral și i-a oferit ministrului dreptul la replică. După publicare, atât ministrul, cât și PSD au negat acuzațiile și au acuzat-o pe jurnalistă de motivații obscure.

Jurnalista a fost amenințată anterior în 2019 și 2022 după investigații similare, dar a primit recunoaștere internațională pentru contribuția sa la integritatea academică și jurnalismul de investigație.

Pe 9 decembrie 2025, redacția Recorder a difuzat documentarul „Justiție capturată”, care a prezentat modul în care dosare penale vizând persoane cu influență sunt tergiversate și controlate politic. Materialul a generat reacții puternice în rândul magistraților și societății civile.

Consiliul Superior al Magistraturii și Curtea de Apel București au criticat documentarul, acuzând jurnaliștii de „instigare publică” și atacuri asupra ordinii constituționale, fără a contesta însă probele prezentate. Documentarul a înregistrat peste 5 milioane de vizualizări pe YouTube.

Organizațiile solicită Comisiei Europene să intervină pentru protecția jurnalismului de investigație și respectarea statului de drept în România.