Documentul conturează direcțiile financiare pentru 2026, cu măsuri de reducere a cheltuielilor, stimulare economică și sprijin pentru autoritățile locale, dar și cu efecte indirecte asupra mediului privat.
Potrivit calculelor realizate de Ministerul Finanțelor, măsurile incluse în ordonanța trenuleț duc la o diminuare a veniturilor bugetare cu aproximativ 1,5 miliarde de lei în 2026.
În același timp, cheltuielile bugetare sunt reduse cu aproape 1 miliard de lei. Diferența dintre cele două efecte generează un deficit estimat la circa 500 de milioane de lei, sumă care trebuie acoperită prin alte surse.
Pentru acoperirea deficitului, Ministerul Finanțelor mizează în principal pe veniturile indirecte generate de salariul minim. Mai exact, pe contribuțiile sociale și taxele aferente plătite de angajatori.
Astfel, o parte importantă din ajustarea bugetară este transferată către mediul privat, prin costuri suplimentare suportate de firme. Deși aceste efecte sunt prezentate ca fiind colaterale politicilor salariale, ele pot pune presiune pe angajatori, mai ales pe cei mici și mijlocii.
Ordonanța trenuleț include și măsuri dedicate autorităților publice locale. Acestea vizează susținerea proiectelor finanțate prin PNRR care au termene de finalizare apropiate, dar și sprijinirea administrațiilor locale pe perioada iernii.
Autoritățile locale vor avea posibilitatea de a contracta împrumuturi din Trezoreria statului, pentru a asigura continuitatea investițiilor și a serviciilor publice esențiale.
Printre principalele măsuri de reducere a cheltuielilor se numără:
- diminuarea subvențiilor pentru partidele politice și a sumelor acordate minorităților;
- reducerea sumelor forfetare pentru parlamentari în anul 2026;
- amânarea unor măsuri care ar fi generat cheltuieli suplimentare în sănătate și asistență socială;
- modificarea mecanismelor de indexare pentru a asigura sustenabilitatea bugetară;
- introducerea unor reguli mai stricte de control financiar la nivelul companiilor de stat.
Pe zona de stimulare economică, ordonanța prevede:
- reducerea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) la 0,5% în 2026 și eliminarea acestuia în 2027;
- aplicarea unei cote unice de 1% pentru microîntreprinderi;
- eliminarea „taxei pe stâlp” din 2027;
- extinderea utilizării RO e-Factura și simplificarea mecanismelor RO e-TVA, pentru controale fiscale mai eficiente.
Ministerul Finanțelor susține că aceste măsuri urmăresc un cadru fiscal stabil și predictibil, cu un impact pozitiv asupra investițiilor.

