De Adi Constantin 
Comisia Europeană a declanșat vineri o procedură de infringement împotriva a 23 de state membre, printre care și România, pentru necomunicarea transpunerii complete a Directivei privind contractele de credit de consum în legislația națională.
Alături de România, sunt vizate Belgia, Bulgaria, Cehia, Germania, Estonia, Grecia, Spania, Franța, Croația, Irlanda, Cipru, Lituania, Luxemburg, Letonia, Malta, Țările de Jos, Austria, Polonia, Portugalia, Slovenia, Finlanda și Suedia.
Directiva (UE) 2023/2225 are ca obiectiv consolidarea protecției consumatorilor pe piața creditelor, prin creșterea nivelului de transparență și asigurarea unor condiții echitabile pentru toți clienții din Uniunea Europeană. Statele membre aveau obligația de a transpune aceste prevederi în legislația națională până la data de 20 noiembrie 2025.
Până în prezent, cele 23 de state nu au notificat Comisiei Europene transpunerea completă a directivei. În acest context, executivul european a transmis scrisori de punere în întârziere, oferind autorităților naționale un termen de două luni pentru a răspunde și pentru a comunica măsurile adoptate.
În cazul în care răspunsul nu va fi considerat satisfăcător, Comisia poate decide emiterea unui aviz motivat, următoarea etapă în cadrul procedurii de infringement, care poate duce ulterior la sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene.
Separat, Comisia Europeană a inițiat o procedură similară împotriva a 21 de state membre, inclusiv România, pentru necomunicarea transpunerii complete a Directivei privind contractele de servicii financiare încheiate la distanță.
Printre statele vizate se numără Belgia, Bulgaria, Cehia, Germania, Estonia, Grecia, Spania, Croația, Irlanda, Cipru, Letonia, Luxemburg, Malta, Țările de Jos, Austria, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Finlanda și Suedia.
Directiva (UE) 2023/2673 stabilește norme menite să întărească protecția consumatorilor care contractează servicii financiare prin telefon sau online. Printre principalele noutăți se numără introducerea unui „buton de retragere”, care permite renunțarea rapidă la contract, printr-un singur clic.
Statele membre aveau termen până la 19 decembrie 2025 pentru a integra aceste prevederi în legislația națională.