De Adi Constantin 
România se apropie de un moment decisiv în implementarea Planul Național de Redresare și Reziliență, unde întârzierile la unele reforme pot costa statul miliarde de euro. Autoritățile admit că progresul este inegal, iar o parte dintre angajamentele asumate sunt în pericol, în condițiile în care termenul-limită pentru finalizarea planului este august 2026.
Ministrul Investițiilor și Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, a explicat că, pentru următoarele cereri de plată, România trebuie să atingă aproape 180 de jaloane și ținte. Deși o parte dintre acestea au fost deja îndeplinite sau sunt în curs de realizare, există și un segment semnificativ considerat vulnerabil, unde riscul de neîndeplinire rămâne ridicat.
În centrul atenției se află 14 reforme majore, fiecare asociată cu penalități de ordinul sutelor de milioane de euro. Acestea vizează domenii-cheie, de la energie și fiscalitate până la administrație publică și mediu, iar orice întârziere poate duce la blocarea fondurilor europene. În unele cazuri, sancțiunile financiare pot depăși 900 de milioane de euro pentru un singur jalon neîndeplinit.
Guvernul condus de Ilie Bolojan a cerut tuturor ministerelor implicate să prezinte calendare clare și asumate pentru fiecare reformă în parte. Potrivit ministrului, există deja planuri detaliate de implementare, iar instituțiile responsabile sunt obligate să respecte termenele stabilite și să accelereze procedurile legislative, inclusiv acolo unde este necesară intervenția Parlamentului.
În paralel, autoritățile pregătesc o ordonanță de urgență care să reglementeze etapa finală a PNRR, cu scopul de a aduce mai multă predictibilitate în gestionarea proiectelor. Totodată, sunt programate discuții tehnice cu Comisia Europeană pentru clarificarea unor aspecte care blochează deblocarea fondurilor aferente cererilor de plată anterioare.
Situația este complicată de faptul că, în cadrul cererilor de plată 3 și 4, există încă puncte neclarificate, iar aprobarea depinde de răspunsurile oferite de partea română. În acest context, dialogul cu oficialii europeni devine esențial pentru evitarea întârzierilor suplimentare.
Printre reformele considerate critice se regăsesc modificări legislative privind gestionarea resurselor de apă, măsuri pentru protejarea biodiversității, restructurarea sistemului fiscal și modernizarea administrației vamale. De asemenea, sectorul energetic este vizat de schimbări importante, inclusiv eliminarea capacităților de producție pe bază de cărbune și implementarea strategiilor de decarbonizare.
Pentru a ține sub control evoluția proiectelor, Ministerul Investițiilor a introdus un sistem de monitorizare constantă, care presupune raportări periodice din partea coordonatorilor de reforme. Autoritățile mizează pe această supraveghere strictă pentru a evita blocaje administrative și pentru a menține ritmul necesar absorbției fondurilor europene.
Miza rămâne una majoră: fără respectarea angajamentelor asumate, România riscă nu doar pierderea unor sume consistente, ci și întârzierea unor reforme esențiale pentru modernizarea economiei și a administrației publice.