De Adi Constantin 
Un scepticism fără precedent în Germania ridică îngrijorări legate de viitorul Uniunii Europene, iar temerile se referă la o posibilă vulnerabilitate de durată sau la o marginalizare progresivă a Europei, conform corespondentei „Le Monde” pentru News.ro.
La 15 ani de la criza euro, cu succesul partidelor naționaliste în Europa, patru ani de război în Ucraina fără perspective reale de încetare a conflictului și dificultăți ale celor 27 de state membre în a răspunde la atacurile repetate ale lui Donald Trump, Germania dezvoltă o formă de neîncredere în capacitatea UE de a fi mai mult decât un spațiu economic.
Franziska Brantner, copreședinta Verzilor germani, recunoaște:
„Există un scepticism crescând față de proiectul european. Giorgia Meloni este eurosceptică; Ungaria, Cehia și Slovacia la fel; Emmanuel Macron nu mai are putere, iar Franța ar putea să se îndrepte spre extrema dreaptă în 2027.”
Ea avertizează că renunțarea la progres în apărare și securitate și diviziunile interne ar putea duce la sfârșitul Uniunii Europene. Eseista Sabine Rennefanz din Der Spiegel confirmă că „sfârșitul UE nu mai este un tabu”, descriind o UE slăbită din interior și profund divizată.
Cancelarul Friedrich Merz păstrează opțiunile deschise, subliniind că, dacă Uniunea Europeană nu poate avansa, Germania trebuie să fie un partener stabil, mai ales în relația cu Statele Unite. Merz a fost temperat de opoziția Franței la acorduri economice și la inițiative militare comune, precum proiectul avionului de luptă franco-german.
Süddeutsche Zeitung subliniază că indiferența membrilor UE reprezintă un risc major pentru viitorul Uniunii, iar partidele istorice pro-europene nu se implică suficient în dezbaterea pentru viitorul Europei.
Analiștii germani propun ideea unui nucleu dur de state europene care să coopereze mai eficient în materie de securitate și apărare, similar Uniunii Europei Occidentale din trecut. Wolfgang Ischinger, președintele Conferinței de Securitate de la München, susține că o cooperare restrânsă între câteva state ar fi mai eficientă decât deciziile la 27 de membri, mai ales în lipsa Regatului Unit.
Franziska Brantner argumentează că Europa a progresat în format restrâns, cum s-a întâmplat cu euro sau spațiul Schengen, și că o comunitate europeană de apărare trebuie reconstruită în acest spirit. Friedrich Merz susține modelul „E3”, în jurul Regatului Unit, Franței și Germaniei, extins uneori la Italia și Polonia, ca soluție mai eficientă decât o alianță largă a tuturor celor 27 de state.