De Adi Constantin 
Într-un interviu acordat postului BRICS TV, Lavrov a susținut că Rusia a acceptat propunerea americană prezentată în Alaska, considerând-o o posibilă bază pentru detensionarea relațiilor și relansarea cooperării bilaterale. Potrivit acestuia, Washingtonul nu ar mai fi dispus, în prezent, să continue pe aceeași linie.
Șeful diplomației ruse a afirmat că, după întâlnirea dintre Vladimir Putin și Donald Trump, autoritățile americane au impus măsuri restrictive suplimentare, au sprijinit blocarea transporturilor de petrol rusesc și au încercat să limiteze exporturile energetice către parteneri precum India.
Lavrov a susținut că aceste decizii au afectat perspectivele unei colaborări economice extinse între cele două state și au transmis un semnal negativ în relația cu Moscova. În opinia sa, politica actuală a SUA seamănă cu cea din perioada administrației Biden, în special în privința menținerii cadrului legislativ privind sancțiunile.
Oficialul rus a amintit că, la scurt timp după summitul din Alaska, Washingtonul a introdus sancțiuni împotriva unor mari companii energetice, precum Lukoil și Rosneft, ceea ce ar fi contrazis mesajele publice despre normalizarea relațiilor bilaterale.
Totodată, Lavrov a acuzat Statele Unite că urmăresc limitarea accesului Rusiei la piețele internaționale și consolidarea unei poziții dominante în sectorul energetic global. În acest context, Moscova își concentrează eforturile pe dezvoltarea cooperării economice și financiare cu statele din grupul BRICS.
Pe fondul acestor declarații, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a adoptat un ton mai moderat, afirmând că Rusia apreciază progresele realizate în urma discuțiilor din Alaska și că dialogul cu Washingtonul va continua.
În paralel, Rusia, Ucraina și Statele Unite au desfășurat, la începutul anului, două runde de negocieri în Emiratele Arabe Unite, axate pe perspectivele unui acord de pace. Discuțiile nu au produs, până în prezent, rezultate concrete în dosarele sensibile.
Potrivit surselor diplomatice, principalele blocaje rămân statutul regiunii Donbas, revendicată integral de Moscova, și controlul asupra centralei nucleare de la Zaporojie. Ucraina respinge cererile teritoriale ale Rusiei, iar Kremlinul refuză propunerea de administrare internațională a centralei.
Declarațiile lui Lavrov contrastează cu mesajele anterioare ale unor oficiali ruși care sugerau o posibilă relansare economică în cazul unui acord de pace. Divergențele de poziție reflectă fragilitatea negocierilor și lipsa unui consens real între părți.