De Adi Constantin 
Întâlnirea a avut loc la Palatul Élysée, unde peste 30 de lideri europeni, membri ai așa-numitei Coaliții de Voință, alături de emisari ai administrației americane, au analizat scenarii privind încetarea focului și mecanismele de monitorizare a respectării unui eventual acord între Kiev și Moscova.
Potrivit informațiilor prezentate public, participanții au convenit asupra necesității desfășurării unei forțe multinaționale care să contribuie la supervizarea armistițiului, odată ce acesta va fi acceptat de ambele părți implicate în conflict. Forța ar urma să funcționeze în strânsă coordonare cu aliații NATO și cu Statele Unite.
Președintele francez Emmanuel Macron a declarat că Franța este pregătită să participe activ la eforturile de menținere a păcii în Ucraina, inclusiv prin trimiterea de militari. Potrivit acestuia, ar putea fi mobilizați câteva mii de soldați francezi, în funcție de configurația finală a misiunii și de acordurile internaționale care vor fi semnate.
La rândul său, premierul britanic Keir Starmer a precizat că Londra și Parisul intenționează să înființeze centre militare pe teritoriul Ucrainei, după un armistițiu, și să dezvolte facilități protejate pentru arme și echipamente militare, destinate sprijinirii capacităților defensive ale Kievului.
Într-un interviu acordat presei franceze, Emmanuel Macron a explicat că Statele Unite ar urma să joace un rol central în monitorizarea respectării încetării focului. Operațiunile ar viza verificarea respectării liniilor de frontieră și a termenilor acordului de pace.
Franța, a mai precizat liderul de la Paris, va participa la aceste operațiuni și va contribui la procesul de regenerare a armatei ucrainene, atât prin sprijin logistic, cât și prin implicare în structura multinațională de securitate.
România și-a menținut poziția anunțată anterior, potrivit căreia nu va trimite trupe militare în Ucraina. Președintele Nicușor Dan a subliniat că Bucureștiul va continua să ofere sprijin logistic, instruire pentru militarii ucraineni și facilități militare pentru rotația trupelor NATO de pe flancul estic.
Șeful statului a mai anunțat că documentul militar privind garanțiile de securitate pentru Ucraina, negociat în cadrul Coaliției de Voință de la Paris, va fi supus aprobării Parlamentului României. „Pentru fiecare țară, inclusiv pentru România, aceste angajamente vor fi trecute prin Parlament”, a explicat președintele, subliniind rolul decizional al Legislativului în asumarea oricărui angajament militar sau de securitate.
Potrivit lui Nicușor Dan, documentul militar este structurat pe patru piloni principali. Primul vizează echiparea corespunzătoare a armatei ucrainene, iar ceilalți trei se referă la mecanisme de răspuns în domeniul aerian, naval și terestru. Pentru fiecare dintre acești piloni există o „națiune lider” care coordonează eforturile statelor participante.
În acest context, președintele României a reamintit implicarea țării noastre, alături de Turcia și Bulgaria, în operațiunile de deminare din apele Mării Negre, considerate esențiale pentru securitatea regională.
Rusia a avertizat în repetate rânduri că orice trupe străine desfășurate în Ucraina ar putea fi considerate „ținte legitime”. Până în acest moment, Moscova nu a oferit o reacție oficială la anunțurile făcute la Paris.
Negocierile dintre Rusia și Ucraina rămân dificile, principalele obstacole fiind disputele teritoriale și garanțiile de securitate solicitate de Kiev. În paralel cu discuțiile diplomatice, președintele rus Vladimir Putin a participat la o slujbă religioasă de Crăciun pe rit vechi, lângă Moscova, unde s-a adresat personalului militar și familiilor acestora.
Următoarele etape depind de evoluția negocierilor dintre Kiev și Moscova și de capacitatea actorilor internaționali de a ajunge la un acord acceptabil pentru ambele părți. Documentul privind garanțiile de securitate va fi analizat la nivel național de statele participante, inclusiv de Parlamentul României.
Rămâne de clarificat dacă și când se va ajunge la un armistițiu și care va fi structura exactă a forței multinaționale propuse. Cert este că summitul de la Paris a reconfirmat sprijinul politic și diplomatic al Europei pentru Ucraina, într-un moment decisiv pentru viitorul securității regionale.