De Adi Constantin 
Primele trupe militare europene au început să sosească în Groenlanda, în contextul în care discuțiile recente dintre Danemarca, Groenlanda și Statele Unite au scos la iveală un „dezacord fundamental” între administrația președintelui american Donald Trump și aliații europeni, relatează Associated Press.
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a anunțat miercuri că „primele elemente militare franceze sunt deja pe drum”, precizând că alte contingente vor urma. Potrivit autorităților de la Paris, aproximativ 15 soldați francezi, dintr-o unitate specializată, urmează să fie desfășurați în perioada imediat următoare.
La rândul său, Germania va trimite joi o echipă de recunoaștere formată din 13 militari în Groenlanda, a confirmat Ministerul Apărării de la Berlin. Decizia face parte dintr-un efort mai amplu al aliaților europeni de a-și consolida prezența în regiunea arctică.
Guvernul danez a transmis că își va spori prezența militară în Groenlanda, alături de aliații NATO. Anunțul vine în contextul întâlnirii de miercuri, la Washington, dintre miniștrii de externe ai Danemarcei și Groenlandei și reprezentanți ai administrației americane.
Discuțiile au vizat inclusiv declarațiile repetate ale președintelui Donald Trump, care și-a exprimat dorința ca Statele Unite să preia controlul asupra insulei, invocând exploatarea resurselor minerale și securitatea regiunii arctice, într-un context marcat de interesul tot mai mare al Rusiei și Chinei.
Joi, ministrul danez al Apărării, Troels Lund Poulsen, a declarat că obiectivul este „stabilirea unei prezențe militare permanente, cu o contribuție daneză mai mare”. El a precizat că militari din mai multe state NATO vor fi desfășurați în Groenlanda prin rotație, potrivit postului danez DR.
Ministrul danez de externe, Lars Løkke Rasmussen, aflat la Washington împreună cu omologul său groenlandez, Vivian Motzfeldt, a reiterat existența unui „dezacord fundamental” cu președintele Trump în privința Groenlandei, după discuțiile purtate la Casa Albă cu vicepreședintele JD Vance și secretarul de stat Marco Rubio.
Rasmussen a declarat că este „clar” că președintele american „are această dorință de a cuceri Groenlanda”. La rândul său, Trump a afirmat în Biroul Oval că „Statele Unite au nevoie de Groenlanda” și a susținut că, în lipsa unei implicări americane, Rusia și China ar putea interveni.
Ulterior, Trump a precizat că nu fusese informat complet despre conținutul întâlnirii în momentul în care a făcut aceste declarații.
În capitala Nuuk, mai mulți locuitori au declarat pentru Associated Press că salută dialogul dintre oficialii groenlandezi, danezi și americani, dar consideră că întâlnirea a lăsat mai multe întrebări fără răspuns. Unii au afirmat că creșterea prezenței militare daneze și sprijinul aliaților NATO reprezintă o formă de protecție în fața unei posibile acțiuni a SUA.
Cu toate acestea, oficiali militari europeni nu au indicat că desfășurarea trupelor ar avea ca scop descurajarea unei eventuale intervenții americane. Un oficial NATO, care a vorbit sub protecția anonimatului, a precizat că alianța analizează modalități de consolidare a prezenței colective în Arctica.
Rasmussen a anunțat și crearea unui grup de lucru comun cu Statele Unite, menit să identifice soluții pentru depășirea diferențelor. Ministrul danez al Apărării a catalogat inițiativa drept „un pas în direcția bună”, dar a avertizat că dialogul nu înseamnă că „pericolul a trecut”.
Într-un interviu acordat Fox News, Rasmussen a respins ferm atât ideea unei preluări militare, cât și a unei achiziții a Groenlandei de către SUA, afirmând că un astfel de scenariu ar reprezenta „sfârșitul NATO”.