De Adi Constantin 
Bugetul de stat pe 2026 continuă să fie una dintre principalele surse de tensiune din interiorul coaliției de guvernare, disputele vizând atât prioritățile de cheltuire a fondurilor publice, cât și modul de repartizare a banilor proveniți din taxele și impozitele locale.
Un alt dosar sensibil este Pachetul 3 de reforme, care include schimbări în administrația publică, măsuri de relansare economică și o posibilă componentă de ajustare a pensiilor speciale. Potrivit surselor politice, acest pachet este analizat de mai mult timp într-un grup de lucru format din reprezentanți ai tuturor partidelor din coaliție, iar o parte dintre propuneri sunt deja agreate la nivel tehnic.
Într-o ședință recentă a coaliției, liderii partidelor au stabilit un calendar pentru adoptarea bugetului de stat pe 2026, procedurile urmând să fie finalizate până la data de 27 februarie, susțin surse politice citate de Știrile Pro TV.
În pregătirea bugetului, premierul Ilie Bolojan a început consultările cu primari din întreaga țară privind distribuirea fondurilor. O primă întâlnire cu reprezentanții administrațiilor locale a avut loc pe 21 ianuarie, iar autoritățile locale așteaptă în prezent simulările și scenariile financiare ale Ministerului Finanțelor.
Ulterior, șeful Executivului a atras atenția asupra dezechilibrelor existente în administrația locală din România comparativ cu alte state ale Uniunii Europene. Premierul a propus ca primăriile care își colectează eficient taxele și impozitele locale să beneficieze de alocări bugetare mai mari, subliniind dependența excesivă a administrațiilor locale de transferurile de la bugetul de stat.
Potrivit unei analize publicate de Guvern, 83% din bugetele administrațiilor locale din România provin din fonduri alocate de la centru, față de o medie de 51% la nivelul Uniunii Europene. În același timp, taxele și impozitele locale reprezintă sub 1% din PIB, comparativ cu media europeană de 3,7%, ceea ce generează presiuni suplimentare asupra cheltuielilor cu personalul.
Un alt subiect care tensionează relațiile dintre partidele aflate la guvernare este numirea conducerii serviciilor de informații. Președintele Nicușor Dan a declarat recent că desemnarea directorilor Serviciului Român de Informații (SRI) și Serviciului de Informații Externe (SIE) va avea loc după consultări cu partidele parlamentare, astfel încât numirile să fie validate de Parlament.
În cazul SRI, numirea unui nou director civil ar pune capăt unei perioade de peste doi ani și jumătate de interimat, după demisia lui Eduard Hellvig. La SIE, o eventuală schimbare ar marca finalul mandatului de aproape opt ani al lui Gabriel Vlase.
Reforma administrației este strâns legată de pachetul de măsuri economice solicitat de PSD, care condiționează susținerea reformelor de includerea unor măsuri de stimulare a economiei. Potrivit surselor politice, pachetul fiscal va avea trei componente majore, însă data prezentării publice rămâne incertă.
În ședința coaliției din 19 ianuarie, partidele au convenit ca Guvernul să adopte reformele prin angajarea răspunderii în Parlament, procedură utilizată și pentru pachetele anterioare. PSD și-a exprimat sprijinul după ce liderii coaliției au acceptat includerea unor propuneri sociale, printre care:
- acordarea a 1.000 de lei lunar pentru tinerii care se angajează pentru prima dată;
- o subvenție de 2.250 de lei pe lună, timp de 12 luni, pentru mame;
- majorarea tichetelor de masă până la 50 de lei pe zi.
Potrivit surselor politice, aceste pachete de măsuri ar putea fi adoptate cel mai devreme pe 29 ianuarie, în Parlament.