26 mart. 2026, J

Ciprian Ciucu avertizează: Bucureștiul riscă falimentul fără un buget de minimum 5,5 miliarde de lei

Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, avertizează că Bucureștiul se află într-o situație financiară critică și riscă să intre în incapacitate de plată dacă, în 2026, nu va beneficia de un buget de cel puțin 5,5 miliarde de lei. Edilul susține că subfinanțarea constantă din ultimii ani a împins Primăria Generală într-un impas fără precedent.

Într-un interviu acordat News.ro, Ciucu afirmă că, din 2023 până în prezent, Guvernele României au redus sistematic fondurile alocate Capitalei, generând un deficit lunar de aproximativ 200 de milioane de lei. În prezent, datoria acumulată se ridică la aproape 4 miliarde de lei și nu mai poate fi amânată.


O problemă structurală în finanțarea Capitalei

Primarul general consideră că situația actuală nu este rezultatul unor erori de moment, ci al unui sistem defectuos de finanțare. În opinia sa, Bucureștiul depinde prea mult de negocierile politice din coalițiile de guvernare, în loc să beneficieze de un mecanism clar și predictibil.

„Primăria Municipiului București are o problemă de finanțare structurală imensă”, subliniază Ciucu, respingând ideea că ar exagera dificultățile cu care se confruntă administrația locală. Edilul spune că prezintă realitatea, nu se plânge, și că datele financiare confirmă gravitatea situației.


Ordonanța „trenuleț” și pierderile din buget

Printre principalele cauze ale dezechilibrului bugetar, primarul indică Ordonanța „trenuleț” din 2023, care a redus semnificativ veniturile municipiilor, inclusiv ale Capitalei. Măsura a eliminat o parte importantă din sumele provenite din impozite pe jocurile de noroc și din alte taxe.

La acestea se adaugă fondul de solidaritate, prin care aproximativ 14% din bugetul municipiilor este redistribuit către localități mai mici, care nu se pot autofinanța. O parte din fonduri a fost redirecționată și către Consiliul Județean Ilfov, în urma unor decizii politice.

Efectele acestor măsuri s-au acumulat în timp, iar în 2026 au devenit vizibile la scară largă. În lipsa unei legi a bugetului adoptate la timp, Primăria Capitalei primește lunar doar o doisprezecime din fondurile anilor anteriori.


Ianuarie 2026: un semnal de alarmă

Un exemplu concret al degradării situației financiare este bugetul primit în luna ianuarie 2026. Primăria Generală a încasat doar 317 milioane de lei, cu mult sub necesarul lunar.

„Am plecat deja cu o gaură de aproape 200 de milioane de lei”, spune Ciucu. În anii anteriori, în luna ianuarie, instituția primea între 480 și 550 de milioane de lei. Diferența de peste 160 de milioane de lei indică, în opinia sa, dimensiunea reală a subfinanțării.

Primarul subliniază că aceste probleme nu pot fi puse exclusiv în sarcina actualului premier, Ilie Bolojan, întrucât deciziile care au generat dezechilibrul au fost luate în anii precedenți.


Datorii de miliarde și negocieri cu Ministerul Finanțelor

În prezent, lipsa fondurilor din ultimii doi ani se traduce într-un deficit total de aproximativ 4 miliarde de lei. Acesta este, potrivit primarului, principalul motiv pentru care Primăria se află în pragul falimentului.

„Îmi bat capul cu Ministerul Finanțelor și în coaliție cum să salvez această primărie”, afirmă Ciucu, precizând că stabilizarea financiară este prioritatea sa absolută.

El avertizează că intrarea în incapacitate de plată ar avea consecințe grave asupra funcționării orașului, de la blocarea investițiilor până la afectarea serviciilor publice.


Moștenirea financiară și cazul STB

Ciprian Ciucu face referire și la deciziile luate de fostul primar general, Nicușor Dan, care a fost nevoit să eșaloneze mai multe datorii pentru a evita un colaps imediat.

Printre acestea se numără și obligațiile către ANAF ale Societății de Transport București, generate de neplata contribuțiilor salariale. Doar în acest caz, Primăria trebuie să achite aproximativ 100 de milioane de lei.

Aceste plăți, adăugate la presiunea bugetară existentă, limitează și mai mult capacitatea administrației de a investi în infrastructură și servicii publice.


Tensiuni politice și blocaje în Consiliul General

Pe lângă problemele financiare, primarul acuză și blocajele politice din Consiliul General al Municipiului București. Potrivit acestuia, PSD se comportă similar cu partenerii din coaliția de guvernare, blocând proiecte esențiale pentru administrație.

Ciucu spune că, în lipsa unei schimbări de atitudine, va fi nevoit să caute soluții pentru a-și construi o majoritate funcțională, subliniind că aceasta este o responsabilitate firească pentru orice primar.


Reformarea PNL București și ruptura cu Cătălin Drulă

În plan politic, edilul vorbește despre intenția de a reforma organizația PNL București, respingând ideea existenței unor tabere interne. El susține că partidul traversează un proces de revitalizare și că va promova lideri mai dinamici și mai puțin erodați.

Totodată, Ciucu confirmă ruptura definitivă de Cătălin Drulă, fostul său aliat din USR. Primarul spune că relația s-a deteriorat în timpul campaniei electorale, din cauza unor acuzații pe care le consideră neadevărate, și că aștepta scuze care nu au mai venit.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *