De Adi Constantin 
Președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, s-a prezentat marți în fața magistraților de la Curtea de Apel București, unde a fost audiat în calitate de martor într-un dosar penal care vizează divulgarea ilegală de informații din sistemul de despăgubiri al statului.
Audierea are legătură cu o anchetă deschisă în urmă cu mai mulți ani, care investighează modul în care date sensibile din dosarele Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților ar fi ajuns în mâinile unor persoane neautorizate. Potrivit informațiilor transmise de Agerpres, dosarul se află în continuare pe rolul instanței, iar procesul vizează mai multe persoane cu funcții publice și interese economice.
La ieșirea din sala de judecată, Sorin Grindeanu a precizat că a fost chemat să ofere lămuriri într-o cauză deschisă în anul 2017, în care numele său ar fi fost folosit fără acordul său pentru obținerea unor avantaje. Acesta a subliniat că declarația sa a fost scurtă și că rolul său în dosar este exclusiv cel de martor. Politicianul a afirmat că situația i-a afectat imaginea publică, însă a lăsat în sarcina instanței stabilirea responsabilităților.
Cazul este instrumentat de Direcția Națională Anticorupție, care a trimis în judecată mai multe persoane pentru fapte comise în perioada 2017–2019. Printre inculpați se află Claudița Selavărdeanu, fost vicepreședinte al Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, acuzată că ar fi colectat și transmis date confidențiale din sute de dosare.
Anchetatorii susțin că informațiile divulgate vizau identitatea beneficiarilor, adresele acestora, valoarea despăgubirilor și detalii despre imobilele revendicate. Aceste date ar fi fost utilizate pentru formularea unor oferte de cumpărare a drepturilor de despăgubire la prețuri mult sub valoarea reală, profitând de incertitudinea și durata mare a procedurilor administrative.
În același dosar sunt judecați și Ioan Nasleu, fost director al unei societăți comerciale din Timișoara, o avocată membră a Baroul București, precum și un om de afaceri considerat principalul beneficiar al informațiilor scurse din sistem.
Potrivit procurorilor, aceste persoane ar fi obținut câștiguri ilegale de aproape nouă milioane de lei, folosind datele primite pentru a negocia tranzacții dezavantajoase pentru titularii dosarelor. În unele situații, susțin anchetatorii, beneficiarii erau convinși să renunțe la drepturile lor în schimbul unor sume reprezentând aproximativ o treime din valoarea despăgubirilor aprobate.
Investigația mai arată că, în cursul anului 2017, omul de afaceri implicat ar fi încercat să influențeze decizii la nivel guvernamental, promițând bani și bunuri de valoare pentru intervenții pe lângă reprezentanți ai Guvernul României și conducerea ANRP. Scopul ar fi fost urgentarea unui dosar care viza acordarea unor despăgubiri de peste 18 milioane de euro, considerate nejustificate de anchetatori.
Dosarul rămâne unul dintre cele mai sensibile cazuri privind funcționarea sistemului de restituire a proprietăților, iar instanța urmează să stabilească în ce măsură probele prezentate confirmă acuzațiile formulate de procurori.