De Adi Constantin 
Autoritățile susțin că aceste modificări sunt necesare pentru a răspunde unei probleme tot mai acute, care afectează direct pacienții prin timpi mari de așteptare și acces limitat la servicii medicale esențiale, inclusiv în situații de urgență.
Deficitul de medici s-a accentuat în ultimii ani, în special în spitalele publice, unde numeroase specialități se confruntă cu lipsa personalului de gardă. Neurologia, cardiologia sau chiar unele unități de primiri urgențe funcționează, în anumite perioade, fără permanență completă, din cauza numărului insuficient de medici dispuși să efectueze gărzi.
Potrivit reprezentanților din sistem, principalele cauze sunt epuizarea profesională și nivelul scăzut de remunerare pentru orele suplimentare lucrate. În multe cazuri, medicii ajung să efectueze gărzi lungi, solicitante, fără o diferențiere clară între volumul de muncă dintr-un spital mare de urgență și cel dintr-o unitate medicală cu adresabilitate redusă.
Una dintre principalele noutăți propuse de Ministerul Sănătății este introducerea a trei categorii de gărzi: garda de monitorizare, garda la domiciliu și garda de urgență. Potrivit explicațiilor oferite de oficiali, fiecare tip de gardă va avea un rol clar definit și un nivel de remunerare corespunzător.
Garda de monitorizare ar urma să fie destinată medicilor care supraveghează pacienții deja internați într-o secție, fără a interveni în cazurile noi care ajung în spital. Garda la domiciliu presupune ca medicul să fie disponibil de acasă, fiind chemat în spital doar atunci când situația o impune. Garda de urgență este cea mai complexă și presupune intervenția directă asupra cazurilor noi, fie că medicul se află deja în spital, fie că este chemat de acasă.
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a explicat că noile tarife vor reflecta gradul de solicitare și complexitatea activității medicale. „Garda de monitorizare va avea un tarif de bază, garda la domiciliu va reprezenta un procent din acest tarif, iar garda de urgență va fi plătită la un nivel superior”, a precizat ministrul.
Acesta a subliniat că nu este echitabil ca o gardă într-un spital de urgență din București, unde fluxul de pacienți este constant și cazurile sunt complexe, să fie remunerată la fel ca o gardă într-un spital orășenesc, unde pot exista nopți fără prezentări. Plata ar urma să țină cont de indicatori precum performanța medicală și gradul de dificultate al cazurilor tratate.
Reforma propusă se inspiră din modelele existente în alte state europene, unde sistemul de gărzi este mai strict reglementat. Medicul român Cristian Mihalea, care lucrează într-un spital din Paris, a explicat că în Franța există o delimitare clară între tipurile de gărzi.
Potrivit acestuia, garda de urgență, în care medicul este prezent fizic în spital, este mult mai bine remunerată decât garda la domiciliu. În același timp, legislația franceză limitează drastic numărul de ore consecutive de muncă și interzice luarea deciziilor medicale după perioade foarte lungi de activitate, tocmai pentru a preveni epuizarea profesională și erorile medicale.
O altă măsură importantă anunțată de Ministerul Sănătății este reducerea duratei unei gărzi la 12 ore, față de programele mai lungi practicate în prezent. Această schimbare ar urma să fie implementată inițial printr-un program pilot, care va include mai multe spitale de urgență din țară.
Autoritățile consideră că un program mai scurt poate contribui la creșterea calității actului medical, la reducerea oboselii și la atragerea unui număr mai mare de medici dispuși să efectueze gărzi, în special în specialitățile deficitare.
Pentru pacienți, măsurile propuse ar putea însemna acces mai rapid la servicii medicale și o mai bună acoperire a gărzilor în spitale, inclusiv pe timp de noapte sau în weekend. Pentru medici, diferențierea tipurilor de gărzi și a plății ar putea reprezenta un stimulent financiar și profesional, dar și o recunoaștere a volumului real de muncă.
În același timp, implementarea reformei va necesita adaptări administrative și bugetare, precum și negocieri cu managerii de spitale și cu organizațiile profesionale din domeniu.
Ministerul Sănătății estimează că noile reguli privind gărzile ar putea intra în vigoare în cel mult trei luni, după finalizarea etapelor de consultare și a cadrului legal necesar. Programul pilot pentru gărzi de 12 ore va oferi date concrete privind eficiența acestui model, înainte de o eventuală extindere la nivel național.
Rămâne de clarificat modul exact de calcul al tarifelor, criteriile de performanță și impactul bugetar al reformei. Autoritățile susțin însă că fără astfel de măsuri structurale, criza de personal medical riscă să se adâncească, cu efecte directe asupra pacienților și asupra funcționării sistemului sanitar.