De Adi Constantin 
Președintele USR, Dominic Fritz, a criticat dur legile justiției adoptate în 2022, afirmând că acestea au creat un sistem în care unii magistrați dețin prea multă putere, utilizând-o nu în beneficiul cetățenilor, ci în interes propriu.
„Lucrurile s-au schimbat în rău de când avem noile legi ale justiției, din 2022, care au fost făcute sub umbrela independenței justiției. Dar independență înseamnă față de propriile rețele, influență și interese. S-a creat o castă care se izolează chiar și de voința politică de a schimba sistemul de pensionare al magistraților”, a declarat Fritz vineri, 16 ianuarie, la Europa Nova, conform news.ro.
Fritz a subliniat că situația devine periculoasă pentru democrație atunci când Înalta Curte începe să se comporte ca un „jucător” în cadrul sistemului pe care îl supraveghează.
„Tocmai de aceea mizez pe președinte, pe voința politică a coaliției și a premierului, dar și pe societatea civilă, pentru a nu permite ca anumiți magistrați să folosească puterea în propriul beneficiu. Aceasta este o schimbare pe care trebuie să o facem împreună”, a mai declarat Fritz.
Legile justiției adoptate în 2022, coordonate de fostul ministru Cătălin Predoiu (acum ministru de Interne), au vizat statutul magistraților, organizarea judiciară și statutul CSM. Acestea au fost promulgate de fostul președinte Klaus Iohannis în noiembrie 2022, după ce USR, AUR și Avocatul Poporului au contestat proiectele la CCR, însă Curtea le-a respins.
La finalul anului 2025, Administrația Prezidențială a publicat o sinteză a observațiilor transmise de sute de magistrați, care susțin că legile din 2022 au concentrat puterea decizională la președinții instanțelor, generând un climat problematic în sistemul judiciar.
Raportul subliniază că structura ierarhică instituită permite controlul asupra judecătorilor, inclusiv asupra completelor de judecată, mutărilor între secții, evaluării profesionale și posibilităților de promovare sau detașare.
„Fiecare președinte de instanță devine un vector de control asupra colectivului, inclusiv asupra completelor, mutării între secții și evaluării profesionale”, se arată în documentul publicat în decembrie 2025.