De Adi Constantin 
Conflictul din Iran ar putea determina o schimbare majoră în politica externă a Chinei, potrivit unor declarații venite din cercurile academice apropiate de conducerea de la Beijing. Un consilier influent, asociat mediilor guvernamentale chineze și cunoscut pentru lucrările dedicate liderului chinez Xi Jinping, susține că statul asiatic ar trebui să își reconsidere tradiționala politică de neintervenție în conflictele internaționale.
Ideea a fost lansată într-o analiză citată de publicația South China Morning Post, unde profesorul Zheng Yongnian, decan al Școlii de Politici Publice de la Universitatea Chineză din Hong Kong, sugerează că actualul context geopolitic obligă Beijingul să își adapteze strategia externă. În opinia sa, lumea intră într-o perioadă caracterizată de competiție dură între marile puteri, pe care o descrie metaforic drept o „junglă geopolitică”.
Zheng Yongnian argumentează că, în aceste condiții, doctrina clasică a Chinei – care presupune neimplicarea în conflictele altor state – riscă să devină insuficientă pentru protejarea intereselor economice și strategice ale țării. El propune un model pe care îl numește „intervenționism 2.0”, o abordare mai activă pe scena internațională, dar diferită de strategiile militare agresive asociate de obicei cu marile puteri occidentale.
Discuția vine într-un moment extrem de tensionat în Orientul Mijlociu. Situația s-a deteriorat rapid după ce liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, a fost ucis în urma unor atacuri atribuite unei operațiuni comune americano-israeliene. Reacția Teheranului nu a întârziat: autoritățile iraniene au blocat traficul comercial prin Strâmtoarea Hormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul petrolului la nivel global.
Importanța strategică a acestei zone este uriașă. Aproximativ o cincime din petrolul tranzacționat pe plan mondial trece prin această strâmtoare, iar orice perturbare a traficului poate avea efecte imediate asupra piețelor energetice. Pentru China, situația este cu atât mai sensibilă, deoarece o mare parte din exporturile de petrol ale Iranului ajung pe piața chineză.
Potrivit estimărilor, Beijingul este principalul cumpărător al petrolului iranian, ceea ce explică interesul major al autorităților chineze pentru stabilitatea regiunii. În acest context, Zheng Yongnian susține că statul chinez ar trebui să fie pregătit să își protejeze interesele economice și comerciale, inclusiv printr-o implicare mai directă în gestionarea crizelor internaționale.
Analiza sa, publicată inițial pe platforma Greater Bay Area Review, asociată Universității Chineze din Hong Kong, reflectă o dezbatere tot mai prezentă în mediile strategice din China: cât de sustenabilă mai este politica de neintervenție într-o lume dominată de rivalități geopolitice și competiție pentru resurse.
În același timp, Beijingul a transmis oficial că condamnă uciderea liderului iranian și a cerut oprirea ostilităților din regiune. Autoritățile iraniene au afirmat însă că primesc sprijin extern, inclusiv din partea Rusiei și Chinei, în contextul escaladării conflictului.