De Adi Constantin 
Traian Băsescu a transmis primul mesaj public după ce a redevenit cetățean al Republicii Moldova, în urma decretului semnat de președinta Maia Sandu. Fostul șef al statului român a descris gestul drept unul important pentru relația dintre cele două state și a reafirmat sprijinul său pentru integrarea europeană a Chișinăului.
Cetățenia moldovenească îi fusese acordată inițial în perioada mandatului lui Nicolae Timofti, însă a fost retrasă în 2017 de fostul președinte Igor Dodon, într-un context politic tensionat și marcat de dispute privind orientarea externă a Republicii Moldova.
În mesajul publicat după decretul semnat de Maia Sandu, Băsescu a mulțumit conducerii de la Chișinău și a transmis că rămâne implicat în susținerea apropierii Republicii Moldova de Uniunea Europeană.
Fostul președinte a declarat că relația cu Republica Moldova a reprezentat una dintre principalele teme pentru care a militat de-a lungul carierei sale politice. Într-un interviu acordat publicației „Adevărul”, acesta a afirmat că a susținut constant includerea Chișinăului pe agenda liderilor europeni și că a purtat numeroase negocieri în cadrul reuniunilor Consiliului European pentru consolidarea sprijinului occidental față de statul vecin.
În declarațiile sale, Traian Băsescu a atras atenția asupra situației de securitate din regiune și asupra riscurilor generate de prezența militară rusă în Transnistria.
Fostul lider de la Cotroceni a spus că Republica Moldova rămâne vulnerabilă din punct de vedere geopolitic, mai ales în contextul războiului din Ucraina și al tensiunilor dintre Rusia și statele occidentale.
Acesta a amintit și de întâlnirile avute cu Vladimir Putin în perioada în care ocupa funcția de președinte al României. Referindu-se la summitul NATO de la București din 2008, Băsescu a afirmat că în relația cu liderul rus este necesară o abordare rece și lipsită de emoție.
„În preajma lui Vladimir Putin nu poți fi decât un bloc de gheață”, a declarat fostul președinte.
Declarațiile lui Traian Băsescu vin într-un moment în care autoritățile de la Chișinău accelerează procesul de integrare europeană și încearcă să gestioneze presiunile venite din regiunea separatistă Transnistria.
În zonă sunt prezente trupe ruse, considerate ilegale de autoritățile moldovene și de mai multe state occidentale. În paralel, administrația separatistă de la Tiraspol continuă să mențină structuri militare proprii, ceea ce alimentează temerile legate de stabilitatea regiunii.
Subiectul securității Republicii Moldova a devenit unul central în discursul public al liderilor politici de la Chișinău, în special pe fondul negocierilor pentru aderarea la Uniunea Europeană.